Fiecare copil, indiferent de culoare, rasă, limbă, sex sau religie, are dreptul, între altele, la protecţie, îngrijire, odihnă şi recreere, educaţie, sănătate şi informare. Statul, prin instituţiile sale, fam
A 12-a brăţară dacică a fost expusă la Muzeul Naţional de Istorie
Cea de a 12-a brăţară dacică, recuperată recent de statul român, a fost expusă în colecţia „Tezaurul Istoric“ a Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), unde piesa va putea fi admirată de vizitatori, alături de celelalte 11 artefacte similare. Cea de-a 12-a brăţară dacică a fost răscumpărată de Guvernul României cu suma de 68.994 de euro.
Ministrul Theodor Paleologu a mulţumit „tuturor celor care au depus eforturi considerabile“ pentru recuperarea brăţării, amintind de Curtea de Apel şi Parchetul din Alba Iulia, precum şi de Poliţia de patrimoniu din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), conform Mediafax. Directorul MNIR, Crişan Muşeţeanu, i-a amintit pe Aurel Condruz, şeful Serviciului Protejare Patrimoniu Cultural Naţional din cadrul IGPR, şi pe Augustin Lazăr, procurorul-general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, dar i-a mulţumit şi ministrului Culturii, pentru susţinerea Guvernului, şi şi-a exprimat speranţa că, atunci când vor fi găsite celelalte brăţări, va exista aceeaşi deschidere pentru răscumpărarea lor. Cea de-a 12-a brăţară dacică a fost răscumpărată de Guvernul României cu suma de 68.994 de euro. Alte două brăţări din acelaşi tezaur dacic, furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, au fost identificate în străinătate - una în Elveţia, cealaltă în SUA, conform Mediafax. „Au fost identificate şi alte brăţări, numărul acestora fiind mult mai mare decât ne aşteptam“, au spus surse judiciare, la sfârşitul lunii iunie, numărul total al brăţărilor în-străinate se ridică la peste 20. Brăţara expusă miercuri la MNIR cântăreşte 883,37 de grame şi are o înălţime de 15 centimetri. După cum a precizat Ernest Oberlander, şeful Secţiei Numismatică-Tezaur din cadrul MNIR, această brăţară, spre deosebire de majoritatea celorlalte recuperate până în prezent, prezintă „urme uşoare de uzură“. Brăţările, din aur nerafinat, au fost realizate „printr-o tehnică uluitoare“ - bătute la rece, cu ciocane din lemn, de câţiva meşteri care stăpâneau foarte bine meşteşugul, a mai spus Oberlander. Specialistul a mai precizat că aceste brăţări erau făcute la comandă, pentru autorităţile supreme - regi sau preoţi daci. Cea de-a 12-a brăţară dacică recuperată face parte din tezaurul dacic furat în mai 2001 de o echipă de braconaj arheologic din judeţul Hunedoara, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, după cum au certificat experţi din Ministerul Culturii, şi a fost descoperită la un cetăţean din SUA. Piesa provine de la persoanele care au fost trimise în judecată în 2005.