Elevii Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureş au participat la un workshop susţinut de pilotul Bogdan Marişca, în cadrul campaniei de siguranţă rutieră „Be Cool. Keep it Safe!”,
A apărut „Memoriile unui fugar“, cel mai nou volum al Lidiei Stăniloae
La Editura Humanitas a apărut zilele trecute cel mai nou volum al doamnei Lidia Stăniloae, intitulat „Memoriile unui fugar“. Fiica binecunoscutului teolog, părintele Dumitru Stăniloae, a mai publicat până acum volumele „Raiul inocenţilor“ (1991), „Lumina faptei din lumina cuvântului“ (2001) şi romanul istoric în limba germană „Zäbringerblutt“, ce are ca temă înfiinţarea oraşului Freiburg, unde domnia sa s-a stabilit în anul 1984.
„Odată cu trecerea timpului - scrie doamna Lidia Stăniloae - care nu te cruţă oricât ai încerca să-l duci cu vorba, observi din ce în ce mai puţin ceea ce este şi rămâne exterior. Farmecul munţilor, nemărginirea mării, monumentele celebre pe care ai visat toată viaţa să le vezi, elogiile celorlalţi, pe care ţi le-ai dorit, având sentimentul că ele te scutesc de orice tristeţe, că te prefac într-un om cu adevărat fericit, toate acestea se estompează, capătă paloarea negurilor dimineţii. Ce rămâne, te întrebi? Rămâne eventual nădejdea că n-ai trăit degeaba, ca în parabola celor zece talanţi, şi că poate acesta să fie motivul pentru care să fii cântărit şi judecat cu indulgenţă. Da. Asta rămâne, speranţa unei indulgenţe, a unei bunătăţi infinite, pe care nu ai cum să ţi-o imaginezi, pentru că infinitul nu este o unealtă a noastră, a pământenilor, şi că datorită ei ţi se va acorda ceea ce de fapt nu prea meriţi: iertarea şi sălăşluirea ta printre cei care o merită mai mult decât tine“. Cele peste 300 de pagini ale volumului, după cum sugerează şi titlul, însumează notele de jurnal pe care autoarea le-a făcut în intervalul 1984-2007. „Memoriile unui fugar“ descriu „experienţele foarte aspre pe care le face un străin venit în Germania“, cum însăşi autoarea mărturiseşte într-un interviu dintr-o publicaţie online a comunităţii româneşti din Freiburg, însă prezintă şi valoroase puncte de vedere legate de aspecte şi momente importante ale vieţii româneşti ante şi post decembriste, evaluate dintr-o perspectivă aparte, chiar neaşteptată.