Academia îşi propune să ducă România în centrul cercetării europene

Matematica, informatica, biologia moleculară, biochimia, chimia polimerilor sunt câteva dintre domeniile ştiinţelor exacte cu rezultate de excepţie ale Academiei Române, amintite de preşedintele acestui for, Ionel Haiduc. Printre domeniile umaniste cu rezultate foarte bune sunt lingvistica, istoria, literatura, precum şi domeniul ştiinţelor economice.

Academia Română şi-a continuat, în anul 2009, menirea sa de „simbol al spiritualităţii naţionale, forum al consacrării şi spaţiu al cercetării fundamentale“, se arată într-o sinteză dată publicităţii de agenţia Agerpres.

Sub semnul acestor instanţe fondatoare, înaltul for de ştiinţă şi cultură a formulat, încă de la începutul anului, prin vocea sa cea mai autorizată, aceea a preşedintelui Academiei, acad. Ionel Haiduc, necesitatea ca România să considere ca prioritar adevărul potrivit căruia potenţialul ştiinţific al unor ţări reprezintă puterea acestora.

Într-o conferinţă susţinută în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“, Haiduc a afirmat că, „deşi există centre de excelenţă, nu putem spune că nu sunt lucruri care nu mai pot fi îndreptate în cadrul cercetării româneşti, România având 1,7 cercetători la mia de locuitori, faţă de 9 cercetători, de pildă, în Japonia“.

„Cred că sunt prea puţini cercetătorii noştri din punct de vedere numeric şi măcar dublarea acestui număr ar trebui luată în seamă“, a spus Ionel Haiduc.

În opinia sa, Academia Română îşi propune, mai departe, să se situeze, prin intermediul institutelor sale, în centrul cercetării europene, un număr mai mare de asemenea institute ale prestigiosului for trebuind să îşi îmbunătăţească performanţele.

Matematica, informatica, biologia moleculară, biochimia, chimia polimerilor sunt câteva dintre domeniile ştiinţelor exacte cu rezultate de excepţie menţionate de preşedintele Academiei Române, dintre cele „umaniste“ Haiduc amintind lingvistica, istoria, literatura, menţionând totodată domeniul ştiinţelor economice.

Un proiect pentru memoria marilor personalităţi ale ţării

Un proiect în spiritul menirii de „simbol al spiritualităţii naţionale“, lansat încă de la sfârşitul anului 2008 de Academia Română şi continuat în anul care se încheie, a fost cel intitulat „Panteonul României“, prin care s-a propus Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului, precum şi opiniei publice, înfiinţarea unei instituţii destinate slujirii memoriei marilor personalităţi ale ţării.

Panteonul ar urma să concentreze spre cinstire ilustre personalităţi din viaţa cultural-ştiinţifică a ţării: scriitori, artişti, oameni de ştiinţă, istorici, inventatori, oameni politici, mareşali ai României, comandanţi străluciţi de mari unităţi, figuri reprezentative ale mişcării naţionale de rezistenţă sau înalţi ierarhi.

Două au fost temele luărilor de poziţie ale Academiei în acest an - cea privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană şi aceea referitoare la dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului. În ceea ce priveşte Roşia Montană, Academia Română a atras atenţia asupra a ceea ce consideră a fi „o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă“, semnalând „consecinţele riscante pentru statul român“, conform Agerpres.

Academia Română a cerut principalelor instituţii ale statului să pună capăt „desfigurării“ Capitalei prin ridicarea unor clădiri înalte în centrul oraşului şi în partea sa istorică. Referindu-se la „cazul construcţiei înalte din preajma bisericii armeneşti şi consecinţele sale, dar mai ales la problema deosebit de gravă a clădirii înalte în curs de construcţie în imediata apropiere a Catedralei «Sf. Iosif»“.

În spiritul tradiţiei reluate după 1990, alţi trei academicieni - Ştefan Ştefănescu, Aurel Iancu şi Mircea Maliţa - şi-au susţinut, în 2009, discursurile de recepţie în Academie. Tot în acest an, Sabina Ispas, Marius Porumb şi Ionel Sinescu, nume de prestigiu ale culturii şi ştiinţei contemporane, au devenit membri titulari, respectiv membru corespondent al prestigiosului for de ştiinţă şi cultură.

Printre marii „perdanţi“ s-au numărat prof. dr. Cătălin Zamfir, prof. dr. Dan Hăulică sau prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, aceştia neputând deveni membri titulari ai Academiei Române.

Manolescu afirma, într-o scrisoare postată pe site-ul prestigiosului for, că se consideră onorat de prezenţa sa printre membrii corespondenţi, deşi recunoaştea că nu s-a bucurat de respingerea titularizării sale. „Meseria mea, aceea de profesor, critic şi istoric literar, pe care o practic de aproape cincizeci de ani, m-a învăţat că lucrul cel mai important când îi judecăm pe alţii este onestitatea judecăţii. Unei laude ipocrite i-am preferat dintotdeauna o judecată negativă“, declara Nicolae Manolescu.

60 de ani de la înfiinţarea Academiei Române

Premiile Academiei Române, ca şi o serie de sesiuni omagiale dedicate împlinirii a 140 de ani de la naşterea lui Nicolae Paulescu, a 100 de ani de la naşterea lui Constantin Noica, Eugen Ionescu sau a compozitorului Paul Constantinescu, sesiunea dedicată lansării ultimelor volume din „Manuscrisele“ în facsimil ale lui Mihai Eminescu şi aceea consacrată împlinirii a 10 ani de la vizita papei Ioan Paul al II-lea în România, sau Congresul Internaţional de Teologie dedicat Sf. Vasile cel Mare au fost tot atâtea evenimente din activitatea din 2009 a Academiei Române.

Trebuie amintită, totodată, o amplă expoziţie aniversară, organizată în primăvara anului care s-a încheiat, de Editura Academiei Române, la 60 de ani de la înfiinţarea prestigioasei instituţii, deschisă în holul central al Casei Academiei Române, conform Agerpres. În vitrine au fost expuse cărţi şi reviste, lucrări de referinţă reprezentând cei 60 de ani de activitate începută, aşa cum aprecia la eveniment acad. Gheorghe Mihăilă, încă din anul 1868, de înaltul for ştiinţific şi cultural academic român.