Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Andrei Pleşu: „Românii au fost supăraţi ani de zile că nu au un laureat al Premiului Nobel. Acum se pot linişti“
Premiată cu Nobel pentru Literatură, Herta Müller, scriitoarea germană de origine română, este felicitată de lumea literară autohtonă. Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, a spus că Premiul Nobel reprezintă chemarea spre o „reflecţie serioasă“ despre cum sunt apreciaţi oamenii de cultură din România. Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel va avea loc pe 10 decembrie.
„Această distincţie destinată recunoaşterii performanţei culturale reprezintă, totodată, o oportunitate de a reveni asupra unei reflecţii serioase, privind modul în care oamenii de cultură sunt preţuiţi, cultivaţi şi încurajaţi în România astăzi. Înainte de a ne grăbi să vorbim despre un palmares naţional, ar trebui să punem în discuţie modul în care performanţa culturală este încurajată în România“, a spus Paleologu, conform Agerpres.
„Nu cred că premiul are legătură cu acest lucru (împlinirea a 20 de ani de la căderea zidului Berlinului - n.r.), dar cred că ceea ce am scris are legătură cu regimul comunist - am plecat din România din dictatură, pentru ca trei ani mai târziu, după ce am plecat eu în Germania, regimul comunist să cadă. Asta nu înseamnă că nu am trăit dictatura din plin“, a declarat Herta Müller joi, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Berlin, unde locuieşte ea. „Cum de a fost posibil ca un asemenea regim să dureze atât de mult? Cum a putut să distrugă o ţară întreagă? Cum acest regim a putut să distrugă vieţile oamenilor?“, a mai spus ea. Cât despre efectul pe care dictatura comunistă din România l-a avut asupra sa, sciitoarea a spus că se reflectă în toate cărţile sale.
„Literatura merge întotdeauna în acele locuri unde autorul are sensibilităţi, iar pentru mine comunismul a fost acea sensibilitate. Autorii nu-şi caută întotdeauna temele, ci temele îi găsesc pe ei. În mintea mea, comunismul nu a trecut. Este la fel de rău ca lagărele de concentrare, ca regimul nazist, ca dictaturile religioase din unele ţări musulmane, care aduc suferinţe şi distrugeri“, a spus scriitoarea, în vârstă de 57 de ani. Cât despre atribuirea prestigiosului premiu, Herta Müller a declarat că nu era un lucru la care se aştepta: „Nu m-am aşteptat la acest lucru. Eram sigură că nu mi se va întâmpla tocmai mie şi nu sunt încă nici măcar în stare să vorbesc despre asta. Cred că mai am nevoie de timp să realizez, să-mi pun gândurile în ordine. Nu-mi vine să cred că e vorba chiar despre mine. E vorba despre nişte cărţi pe care le-am scris, le-am terminat... nu mai e vorba de mine ca persoană. Este greu să faci faţă unui asemenea eveniment“.
„Lucrările sale includ o bucată de istorie românească şi est-europeană“
Filosoful Andrei Pleşu s-a declarat încântat de premiul obţinut de Herta Müller. „Pentru mine, Herta Müller este, de mult, o laureată a Premiului Nobel. Pot doar să mă bucur că mi s-a adeverit premoniţia“, a spus acesta. „Ce admir la Herta Müller este amestecul perfect de talent, responsabilitate umană şi politică şi memorie etică“, a declarat Pleşu, subliniind că „românii au fost supăraţi ani de zile că nu au un laureat al Premiului Nobel. Acum se pot linişti“. „Herta Müller este scriitoare germană, dar vine din România şi lucrările sale includ o bucată de istorie românească şi est-europeană“, a anunţat Pleşu, conform Mediafax.
Günter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1999, s-a declarat „impresionat şi foarte mulţumit (de decizia Comitetului Nobel, n.r.) pentru că (Herta Müller, n.r.) este o foarte bună romancieră“. „Recunosc că favoritul meu era Amos Oz. Însă ţin să subliniez că acest Comitet Nobel a luat o decizie bună“, a adăugat Grass.
Ministrul german al Culturii, Bernd Neumann, a salutat-o pe această scriitoare „care a făcut vie istoria recentă a româno-germanilor şi a arătat rănile provocate de dictatura lui Nicolae Ceauşescu, prin intermediul unei opere de o insistenţă literară unică, în care fiecare cuvânt are greutate“.
Scriitorul Mircea Cărtărescu a spus că este „absolut fericit“ pentru Premiul Nobel acordat Hertei Müller, „o fiinţă extraordinară şi o mare scriitoare“, considerând că „acest premiu suprem aparţine puţin şi literaturii române“, coform Mediafax.
„Sunt absolut fericit pentru premiul acordat azi Hertei Müller, o fiinţă extraordinară şi o mare scriitoare. Nu-mi vine să cred că ne cunoaştem, că am fost la câteva evenimente împreună, că am dat chiar interviuri împreună, anul trecut, în Suedia. Premiul este în primul rând al ei, dar nu se poate să nu ne gândim ce lumină va arunca el asupra literaturii române. E un eveniment fericit, care-ar trebui să ne facă foarte mândri de compatrioata noastră“, a spus Mircea Cărtărescu. El a mai menţionat că „Herta e româncă în aceeaşi măsură în care e nemţoaică, la fel ca toţi scriitorii germani proveniţi din România“. „Ea are România în sânge, chiar dacă, la fel ca în cazul multora dintre noi, are un complex dragoste-ură faţă de ţara de origine. Ajunge doar s-o auzi vorbind ca să-nţelegi cât de româncă e. Fireşte, opera ei e în germană, dar, ca şi în cazul lui Panait Istrati, de exemplu, subiectele ei sunt româneşti, cadrul e românesc şi chiar mentalitatea are de multe ori ceva absolut autohton. Nu e nici o îndoială că acest premiu suprem aparţine puţin şi literaturii române“, a mai spus Cărtărescu.
Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, a spus că nu pot fi ignorate rădăcinile sale româneşti, conform Mediafax. „Mi se pare extraordinar şi sunt fericit pentru Herta şi pentru literatura română de acest oarecum neaşteptat premiu, pentru că atunci când vezi lista de candidaţi, unde se regăsesc scriitori precum Amos Oz sau Philip Roth, parcă nu îţi vine să crezi că cineva se va uita la o scriitoare încă tânără din Germania, care vine din România şi care abordează o problematică de interes atât pentru cele două ţări, cât şi pentru Europa“, a spus Manolescu.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Cătălin Predoiu, a transmis o scrisoare de felicitare scriitoarei germane de origine română Herta Müller. „Am certitudinea că premiul pe care l-aţi câştigat îi va apropia pe români de literatură într-un moment dificil prin care societatea românească trece şi îi va ajuta să citească acele cărţi care îi împiedică să-şi uite trecutul“, a spus ministrul interimar al Afacerilor Externe.