Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Andrei Pleşu va conduce Institutul de Istoria Religiilor
Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, instituţie înfiinţată la începutul anului 2008 printr-o hotărâre de Guvern, şi-a prezentat, luni, la Academia Română, echipa şi proiectul ştiinţific, direcţiile de cercetare, parteneriatele internaţionale, publicaţiile şi manifestările prin care acesta îşi propune să devină un partener academic şi cultural, la nivel local şi european.
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor, Andrei Pleşu, a menţionat că instituţia are numai trei posturi, comparând situaţia cu parabola grăuntelui de muştar, o sămânţă mică, pusă în pământ bun, produce arbori uriaşi în care păsările îşi fac cuib, adăugând că speră ca drumul de la grăunte la arbore să nu fie prea lung. „Avem noua generaţie de tineri formaţi în străinătate sau cu stagiu de studii în străinătate şi care, venind în ţară, nu pot căpăta un statut. Meseria asta e o meserie nouă în România şi, în mod normal, ar trebui să fim bucuroşi că oameni cu performanţe academice în străinătate sunt dispuşi să revină în ţară“. Acesta a mai precizat că institutul va avea un comitet ştiinţific, unde vor preda profesori de la Roma, Paris, Ierusalim. „Venim cu o bibliotecă de 2.000 de exemplare, cu 110 periodice şi cu trei reviste fondate de membrii institutului care au un profil internaţional consolidat. Suntem foarte puţini ca să vorbim de un program de cercetare torenţial. Trei inşi care vor ocupa trei posturi care au fost împărţite în două, ca să fim măcar şase. Institutul va avea şase angajaţi cu câte o jumătate de normă. Va avea trei mari direcţii de cercetare - istoria comparată a monoteismelor, religii indiene şi iraniene şi religie şi modernitate. Pe măsură ce organigrama noastră se va lărgi, sigur că structura institutului se va ramifica şi va avea domenii mai diversificate“, a mai spus Pleşu, conform Rompres. Vicepreşedintele Academiei Române, Dan Berindei, a declarat că este o speranţă pentru iubitorii de ştiinţă şi cultură românească. „Direcţia de preocupare este o direcţie veche, care până acum nu s-a putut concretiza instituţional. Este un moment foarte important, că s-a născut şi pentru cei de peste hotare“, a precizat academicianul Dan Berindei. Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a spus că a acceptat fără rezerve ideea, pentru că venea din partea unor tineri din afara Academiei. Iniţiatorii înfiinţării acestui institut sunt Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător ştiinţific şi consilier prezidenţial, Eugen Ciurtin, specialist în istoria comparată a religiilor, Mihaela Timuş, cercetător ştiinţific specializat pe domenii de cercetare ca iranistica sau istoria generală şi comparată a religiilor, Mirel Bănică, sociolog, Andrei Oişteanu, istoric al religiilor şi al mentalităţilor, antropolog şi etnolog.