Apel pentru salvarea Bucureştiului istoric

▲ Istoricul Andrei Pippidi a declarat că oraşul este ca sub bombardament, pentru că nu se ştie ce se va mai demola de la o săptămână la alta ▲ El a făcut această declaraţie în cadrul unei dezbateri organizate de ICR, cu ocazia apariţiei albumului „Farmecul discret al Bucureştilor“, publicat la Editura Institutului Cultural Român şi care include fotografii ale vechilor case din Bucureşti, realizate de Dan Dinescu, şi o prefaţă semnată de Andrei Pippidi ▲

La dezbatere au luat parte arhitectul Dan Marin, pictorul restaurator Dan Mohanu, istoricul Ştefan Andreescu, vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimoniu, Maria Berza, alături de Ştefan Vianu, doctor în filosofie, şi Ioana Beldiman, doctor în arte vizuale. Dan Mohanu, profesor la Universitatea de Arte din Bucureşti, a prezidat, alături de preşedintele Ordinului Arhitecţilor, Şerban Sturdza, Comisia prezidenţială pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale, înfiinţată de şeful statului la 21 aprilie 2008 pentru o perioadă de şase luni.

Arhitectul Dan Marin a atras atenţia şi asupra faptului că mare parte dintre casele fotografiate nu sunt declarate monumente istorice şi nu beneficiază de protecţie prin lege. „Pe de-o parte se scriu cărţi, se publică albume, se fac expoziţii, iar pe de altă parte se distruge patrimoniul“. El a mai spus că Bucureştiul pare a fi sub bombardament pentru că „nu ştim, săptămâna viitoare, unde vor apărea escavatoarele“.

Maria Berza a evocat demolările din timpul comunismului, mărturisind că a asistat la unele dintre ele. „Acum ne-a rămas din regimul totalitar familiarizarea cu distrugerea, neputinţa de a protesta“, a spus ea. „O «altă populaţie» a ocupat aceste case, o «altă populaţie» le-a cumpărat de la proprietari după ce acestora le-au fost restituite, acestei «alte populaţii» îi lipseşte educaţia, nu este vina ei“, a mai spus vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimoniu. Andrei Pippidi a mai spus că proprietarul unui vechi imobil preferă, de multe ori, să lase clădirea în paragină, să fie distrusă în timp, în loc să o demoleze, iar „o asemenea ticăloşie ar trebui pedepsită aşa cum este pedepsită mutilarea unui om“. Istoricul a semnalat totodată că aceste case de patrimoniu, în care au trăit mari personalităţi, nu poartă, aşa cum ar trebui, plăcuţe pe care să se specifice acest lucru.

La rândul său, Ştefan Vianu a spus că nu doar casele trebuie salvate, ci întreg Bucureştiul istoric, aşa cum UNESCO listează ca patrimoniu oraşe sau cartiere întregi. El a mai precizat demolarea din motive de „nepăsare“ sau de „barbarie“ poate fi combătută prin „conştiinţa apartenenţei, a rădăcinilor noastre, pe care aşa-zişi postmodernişti nu vor să o mai afirme“.

Pictorul Dan Mohanu a spus, la rândul său, că există alte moduri de distrugere a vechilor imobile, pe lângă demolare sau lăsarea lor în paragină. Mohanu a exemplificat spunând că există faţade refăcute cu polistiren sau colorate în tonuri stridente. Mai există şi case unde este transformată arhitectura interioară şi nu rămâne decât faţada, aşa cum a fost ea concepută. „Există clădiri transformate în ceva profund neautentic, pot fi distruse şi menţinându-le în picioare“, a conchis Mohanu.

Andrei Pippidi a spus că un şir de case de pe Strada Icoanei vor fi demolate pentru construirea a trei zgârie-nori. Imobilele vizate nu sunt incluse pe Lista monumentelor istorice.

▲ Şcoala Centrală reia apelurile pentru salvarea clădirii

Consiliul Elevilor din Şcoala Centrală din Bucureşti, susţinut de cadrele didactice, a reînceput demersului civic „Şcoala Centrală - Trecutul care obligă“, prin care se solicită autorităţilor reabilitarea clădirii, întrucât Primăria Municipiului Bucureşti nu a organizat nici până în prezent licitaţia pentru începerea consolidării şi restaurării şcolii. Pentru azi este anunţată o reuniune-manifest, la care vor participa arhitecţi din cadrul Ordinului Arhitecţilor, precum şi ONG-uri care susţin protejarea patrimoniului istoric al Bucureştiului în urma căreia va fi înaintată o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu şi va fi înfiinţat „Frontul comun pentru Şcoala Centrală“.

Lucrările de reabilitare şi consolidare a Şcolii Centrale vor începe în luna februarie a anului viitor, după ce va fi organizată licitaţia, la sfârşitul anului 2008, anunţa, în data de 22 octombrie, directorul Direcţiei Investiţii din Primăria Capitalei, Bogdan Hreacă. Potrivit acestuia, lucrările au ca termen de finalizare luna aprilie 2010. Şcoala Centrală nu a fost niciodată consolidată de la construirea ei. Ultima restaurare a fost făcută în 1977. Şcoala este construită în anul 1890 şi este clădire de patrimoniu de tip A.