Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Arhitectură din 1930-1940 la MNAR
Expoziţia „Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectură 1930-1940“, care prezintă planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory este vernisată azi la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR). Expoziţia, al cărei curator este Miliţa Sion, va fi găzduită, până pe 20 septembrie, în sălile Kretzulescu ale MNAR. Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987) face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească. Alături de planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate sunt prezentate şi nouă desene originale. Sunt expuse o parte din lucrările realizate la Balcic între 1930-1940, precum şi planurile unor case din Bucureşti din aceeaşi perioadă. Dintre lucrările create pentru Balcic, sunt expuse Casa „Eliza Brătianu“, Casa „Ion Pillat“, Casa Canciov, Casa „Stelian Popescu“, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovare a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol al XIX-lea, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională. Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezentate în expoziţie.
