Banii de buzunar, prima lecție de finanțe

În România, spre deosebire de alte țări, părinții sunt reticenți în a da copiilor, periodic, o sumă de bani pe care aceștia să o gestioneze, se arată într-un studiu realizat de o companie bancară olandeză, preluat de Mediafax. Dar pentru că în școli educația financiară lipsește aproape cu desăvârșire, este important pentru copii să primească măcar în familie noțiuni elementare în privința cheltuirii/economisirii. Banii de pușculiță pot reprezenta o primă lecție în acest sens.

Banii de buzunar ajută la formarea unor mai bune abilităţi de gestionare a finanţelor proprii la maturitate, iar copiii români au printre cei mai puţini bani de cheltuială pe săptămână din Europa, relevă un studiu realizat la nivel european de o companie bancară din Olanda. În România, puțini părinți cred că banii de buzunar reprezintă cel mai important pas în învățarea copiilor să își organizeze propriile fonduri. De aceea, nici nu prea există obiceiul aici de a acorda copilului periodic o sumă de bani sau să fie încurajat să își câștige propriii bani de la vârste cât mai fragede în schimbul îndeplinirii unor sarcini. Cei mai mulți părinți români preferă să le dea copiilor, punctual, bani atunci când aceștia își doresc ceva, o jucărie, un joc sau un telefon.

În aceeași cercetare, în care s-a analizat comportamentul financiar din 12 ţări europene, se arată că părinţii italieni sunt cei mai generoşi de pe continent, alocând, în medie, 5 euro pe săptămână pentru copiii mai mici de 5 ani şi 30 de euro pentru adolescenţii de peste 15 ani.

Copiii francezi mai mici de 5 ani primesc de la părinţi 2 euro pe săptămână, iar cei mai mari de 10 ani între 10 şi 20 de euro, potrivit studiului citat de Mediafax. Deşi adolescenţii austrieci primesc cei mai mulţi bani de buzunar pe săptămână, şi anume 35,25 de euro, sumele pentru copiii sub 15 ani sunt mai mici decât cele alocate de italieni, francezi şi spanioli.

În România, copiii mai mici de 10 ani primesc în medie 2,25 de euro de cheltuială săptămânal, cei cu vârste între 10 şi 15 ani echivalentul a 3 euro, iar cei mai mari de 15 ani echivalentul a 11 euro.

Specialiștii sunt de părere că banii de buzunar ajută la dezvoltarea abilităţilor de planificare financiară pe termen lung. „Dacă li se oferă un oarecare control asupra banilor, copiii pot fi ajutaţi să conştientizeze valoarea banilor şi să dezvolte un set de abilităţi de bază, care să îi pregătească în obţinerea independenţei financiare atunci când devin adulţi”, afirmă Ian Bright, economist senior la ING.

În general, copiii învață să se raporteze la bani din familie, văzând cum părinții cheltuiesc, economisesc, donează sau investesc. După vârsta de 7 ani, atunci când poate înțelege câte ceva din conceptul de bani, distinge bancnotele și le poate număra, copilul poate fi învățat despre valoarea banilor, prețul lucrurilor, despre cheltuieli, despre câștig, despre împrumut și costurile acestuia.

Vârsta potrivită pentru a primi bani de buzunar este de 6-7 ani, spun specialiștii în educație financiară pentru copii, însă mulți părinți preferă să aștepte până la 10-11 ani, o ­vârstă la care copilul înțelege mai bine rolul banilor și au responsabilitatea de a-i gestiona.

Câteva recomandări practice pentru părinți vin de la doi specialiști în educație, Victoria Barbu şi Titus Toma. În cartea „Fundamente ale psihologiei educaţiei şi reeducării”, aceștia îi sfătuiesc pe părinți să ofere copilului o sumă fixă de bani, săptămânal (nu zilnic şi nici lunar) și să-l învețe să-i cheltuiască raţional, avertizându-l că nu va primi nimic în plus faţă de suma fixată. `O greşeală gravă este să-i «cumpăraţi» destoinicia cu bani. Ca urmare, adevăratele motivaţii îi dispar, se va obişnui să vâneze notele bune şi să le obţină prin fraudă. Îndemnându-l să economisească, este bine să-i sugeraţi şi ce ar putea să-şi cumpere cu acei bani. Astfel îi învăţaţi să aspire către un ţel şi, realizându-şi visul, va fi mândru că a reuşit să o facă din propri bani”, sfătuiesc autorii în cartea citată.