Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Bucureştenii sunt aşteptaţi la horă în Cişmigiu
Formaţii de muzică tradiţională din Transilvania, Muntenia, Oltenia, Banat, Maramureş, Moldova, dar şi din Serbia, Croaţia, Peru şi Republica Moldova vor susţine recitaluri la cea de-a doua ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Muzici şi tradiţii în Cişmigiu“, care se va desfăşura în perioada 20-22 iunie la Bucureşti, în Parcul Cişmigiu, a anunţat directorul festivalului, Claudia Vîrlan. „Acest festival îşi propune să scoată bucureştenii la horă şi să le ofere ocazia de a se reîntâlni cu muzica şi dansul popular. La fel ca şi anul trecut, vom avea trei scene: scena mare, scena mică şi cea de la foişor, unde vor avea loc recitaluri de muzică, dansuri de animaţie şi teatru de păpuşi pentru copii. Această a doua ediţie este cu participare internaţională şi, spre deosebire de anul trecut, vom avea şi un cinematograf în aer liber, unde vor putea fi vizionate filme etnografice, filme documentare, care reprezintă o zestre importantă pentru noi“, a spus Claudia Vîrlan. Elise Stan, care se ocupă de formaţiile participante la festival, a spus că „spre deosebire de anul trecut, când am avut numai tarafuri şi fanfare, anul acesta vom avea şi alte genuri muzicale. Am adus ansambluri, pentru că ele pot prezenta cântece şi jocuri tradiţionale din toate zonele folclorice ale ţării, printre acestea numărându-se Ansamblul Ciprian Porumbescu din Suceava, Ansamblul Transilvania din Baia Mare, Ansamblul Cindrelul - Junii Sibiului, Ansamblul Plaiurile Oltului din Slatina şi multe altele. În afară de aceste ansambluri, vor fi tarafuri tradiţionale, care vor face deliciul bucureştenilor, care vor avea prilejul să se întâlnească cu muzica de la sat. Avem Orchestra naţională de Folclor Lăutarii, condusă de maestrul Nicolae Botgros, dar şi reprezentanţi de seamă ai muzicii lăutăreşti, precum taraful lui Marian Ştefan“, a adăugat Elise Stan. Festivalul va conţine şi momente de teatru de păpuşi şi de teatru pentru copii. Festivalul se va deschide, mâine, cu o amplă paradă a costumelor populare din întreaga ţară.
Un alai de fete şi flăcăi vor străbate străzile Bucureştiului, pornind din Piaţa Amzei, strada Christian Tell, Calea Victoriei, Sala Palatului, Piaţa Walter Mărăcineanu şi Parcul Cişmigiu, încercând astfel să ofere bucureştenilor şi turiştilor o sărbătoare a satului românesc, după cum a declarat directorul Festivalului, Claudia Vîrlan. Festivalul este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi creaţiei Populare şi Direcţia Cultură.
