Bucureştiul serbează 550 de ani de la atestare

Peste 20.000 de persoane au fost prezente la deschiderea oficială a Zilelor Bucureştiului, sâmbătă seară, în Piaţa Constituţiei, unde au ascultat cântări din Bucureştiul interbelic. Participanţii la seara de deschidere a Zilelor Bucureştiului au pornit în alai din Piaţa Unirii, sâmbătă, după ora 19:30, în urma fanfarei şi a trăsurilor, care i-au condus pe Bulevardul Unirii până în Piaţa Constituţiei, conform Mediafax. Festivalul „Zilele Bucureştiului“ are loc pe parcursul a nouă zile, cu ocazia împlinirii a 550 de ani de atestare documentară.

În Piaţa Constituţiei, mulţimea aştepta începerea spectacolului, privind imagini de arhivă din Bucureştiul interbelic pe cele două monitoare cu plasmă aflate de o parte şi de alta a scenei. Spectacolul a fost anunţat printr-o numărătoare inversă 2009-1459, afişată, de asemenea, pe cele două monitoare. Astfel, după ora 20:30, au fost aprinse făclii pe scenă, dar şi printre spectatori, iar dansatorii de la XtREme şi-au făcut intrarea. Flancaţi de păpuşi uriaşe, ei au prezentat „Geneza Bucureştiului“ - un spectacol coregrafic şi de acrobaţie, cu efecte pirotehnice, în care au povestit alegoric cum a apărut cetatea lui Bucur, în timp ce, pe fundal, o voce prezenta ce se întâmplă pe scenă. Păstorul Bucur, un acrobat suspendat deasupra celorlalţi dansatori, a coborât şi a dansat cu Dâmboviţa, „o prea frumoasă fată“, interpretată de o acrobată într-un costum albastru. Cei doi s-au ridicat din mijlocul dansatorilor, în timp ce povestitorul informa că ei au trăit fericiţi şi că au avut o fetiţă. Însă vestea fericirii lor a ajuns la tătari, care şi-au făcut apariţia pe scenă sub forma unui grup de pirotehnişti îmbrăcaţi în negru. Bucur, la rândul său, a format o poteră, cele două „armate“ confruntându-se pe scenă printr-un dans drăcesc. După bătălie, Bucur ridică o cetate, „astfel punându-se piatra de temelie a oraşului zilelor noastre“, act consemnat în spectacol printr-o horă, conform Mediafax.

Pe parcursul a nouă zile, publicul va putea asista la carnavalul copiilor, spectacole de teatru, Noaptea Albă a Muzeelor, o paradă a tramvaielor, diverse expoziţii, concerte, printre care cel al artiştilor Angela Gheorghiu şi Vlad Miriţă, parada costumelor de epocă, şi se vor putea plimba cu trăsura prin centrul Bucureştiului. În serile de 19 şi 20 septembrie, 12 instituţii de cultură din Capitală vor permite accesul gratuit la spectacole, iar în noaptea dintre 19 spre 20 septembrie, 13 muzee vor fi deschise până la ora 3:00. Şi Grădina Zoologică va permite accesul gratuit, în data de 13 septembrie, până la ora 19:00. La eveniment vor participa oficialităţi din Bruxelles, Beijing, Moscova, Georgia şi Atena, iar pentru o zi va veni şi ambasadorul onorific al Bucureştiului în lume, Albano Carrisi. Prima referire la oraşul Bucureşti a fost făcută la data de 20 septembrie 1459, într-un document prin care domnitorul Vlad Ţepeş confirmă o donaţie făcută unor mici feudali.

Strada Lipscani se va redeschide

Centrul Istoric va fi în prim plan, ca inimă a manifestărilor culturale, cu Strada Carada, ce va fi locul în care se vor susţine spectacole Art Show, Comedy Show, Cutia Istoriei, minirecitaluri ale unor solişti români renumiţi şi un târg de produse realizate manual. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat că lucrările la centrul istoric au fost reluate încă de acum două săptămâni, iar pe 20 septembrie, va putea fi inaugurată str. Lipscani, conform Agerpres. Edilul-şef al Bucureştilor doreşte ca străzi precum Lipscani, Smârdan, Gabroveni şi Blănari să fie refăcute şi terminate, atât în ce priveşte reţelele subterane, cât şi lucrările de suprafaţă. Zona pilot a centrului istoric al Capitalei este delimitată la nord de strada Lipscani, la est de bulevardul I. C. Brătianu, la sud de strada Halelor şi Splaiul Independenţei, iar la vest de Calea Victoriei.