Calfele călătoare din Europa se întâlnesc la Sibiu

▲ Toate calfele călătoare din Europa sunt aşteptate în perioada 7 iulie-6 august, la Sibiu, unde vor fi amenajate, în Turnurile Olarilor şi Dulgherilor, atelierele culturale ale calfelor, acest eveniment fiind organizat sub patronajul vicepreşedintelui Parlamentului Germaniei, Susanne Kastner, cetăţean de onoare al municipiului Sibiu, conform Rompres ▲ La Sibiu, calfele au o casă a lor şi chiar o asociaţie, numită Asociaţia „Casa Calfelor - Gesellenherberge Hermannstadt - Maison des Compagnons Sibiu“ ▲

Coborând din istorie, cu portul tradiţional din secolul al XIX-lea, pălării şi bastoane, calfele călătoare sunt o privelişte deja familiară sibienilor. Ca şi în vara anului trecut, calfe din Germania, Franţa şi Elveţia se adună în Sibiu pentru a-şi prezenta tradiţiile şi meşteşugul în cadrul unor ateliere culturale în aer liber. Vor fi prezente meserii precum cele de dulgher, tâmplar, olar, aurar, fierar, lutier, pietrar. De asemenea, se vor efectua lucrări de renovare la Casa Calfelor din Piaţa Huet nr. 3. Pentru prima dată, calfele călătoare vor avea ocazia să instruiască elevi ai şcolilor profesionale „Avram Iancu“ şi „Carol I“, care vor lucra cot la cot cu calfele, având astfel ocazia de a se perfecţiona şi de a acumula experienţă în meseria pe care şi-au ales-o. În fiecare seară de joi vor avea loc, la ora 19:00, prezentări video şi discuţii într-un cadru relaxat, în faţa Casei Calfelor, la o halbă de bere. Sibienii se vor putea întâlni cu calfele şi vor putea afla mai multe despre tradiţiile şi modul lor de viaţă. De asemenea, în strada Cetăţii, va avea loc o expoziţie foto despre tradiţia călătoriei şi despre lucrările derulate în proiectul de anul trecut, în cadrul Capitalei Culturale Europene.

Tradiţia calfelor călătoare s-a păstrat în ţări ca Germania, Austria, Elveţia, Franţa, Norvegia, Suedia. Aproximativ 700 de tineri cu pregătire profesională (dulgheri, tâmplari, zidari, pietrari, sculptori, fierari), au ales în prezent să pornească la drum pentru trei ani şi o zi, purtând uniforma şi pălăria calfelor, respectând normele impuse de frăţia lor. Pentru a avea voie să poarte uniforma de calfă, tânărul trebuie să fie necăsătorit, să nu aibă copii, alte obligaţii sau datorii, trebuie să facă faţă cu cinste şi onoare angajamentelor pe care şi le asumă şi trebuie să respecte regulile şi tradiţiile frăţiei din care face parte.

Sibiul, un oraş cu tradiţii meşteşugăreşti

Deşi Sibiul a fost un mare centru meşteşugăresc, aceste tradiţii s-au pierdut în ţara noastră la începutul secolului al XX-lea, dar au supravieţuit în ţările din care provin calfele călătoare contemporane. Pentru a revigora şi a susţine arta meşteşugărească tradiţională, dar şi pentru a colabora cu oameni experimentaţi în tehnicile tradiţionale, parohia evanghelică a pus la dispoziţia calfelor o clădire din vecinătatea bisericii, lângă Pasajul Scărilor, în Piaţa Huet nr.3, care este renovată, în prezent, cu ajutorul acestora. Această clădire, a devenit, în ultimul timp, cunoscută sibienilor drept Casa Calfelor.

Istoria dezvoltării urbane a Sibiului este strâns legată de apariţia şi dezvoltarea breslelor. Momentul organizării lor nu se cunoaşte, dar această formă de asociere le era cunoscută coloniştilor germani din zonele din care au emigrat.

Prima atestare documentară a breslelor sibiene datează din anul 1367 şi se referă la breasla tăbăcarilor. Breslele au avut un important rol economic prin reglementarea producţiei, a desfacerii mărfurilor, a procurării materiei prime, a înfiinţării de noi ateliere şi a combaterii concurenţei. Fiecare breaslă avea obligaţia de a apăra un turn şi o porţiune din zidul de apărare al oraşului, iar, în timp de pace, să asigure paza. Dezvoltarea oraşului, a breslelor şi a comerţului a fost o constantă pentru Sibiul secolelor XIV-XVIII, perioadă în care a fost cel mai important centru meşteşugăresc din Transilvania. Numărul breslelor sibiene a crescut de la 19, în 1376, la 26 de bresle, în 1719, 34 de bresle, în 1724, 40 de bresle, în 1780.