Campanie de promovare a României, în Italia

Campania de îmbunătăţire a imaginii României în Italia, pe care o va desfăşura Ministerul Culturii şi Cultelor în perioada 2008-2010, îi va implica pe artiştii români cunoscuţi deja în Peninsulă, precum şi instituţiile româneşti şi italiene care au stabilit relaţii bilaterale, a spus secretarul de stat din MCC Demeter Andras, conform Agerpres. „Ne propunem să mergem pe căi bătătorite. Există, la ora actuală, instituţii româneşti sau italiene care fac schimb de expoziţii şi spectacole. Fiindcă ele pre-există cumva, impactul va fi mult mai mare“, a spus Andras, precizând că, la campanie, vor participa şi Ministerul Afacerilor Externe şi cel al Internelor şi Reformei Administrative. Programul iniţiat de MCC, care va fi pus la punct în luna septembrie, într-o întâlnire bilaterală româno-italiană, face parte dintr-o campanie mai amplă a Guvernului, de îmbunătăţire a imaginii României în străinătate, în special în Spania şi în Italia, pentru a diminua reacţiile negative la adresa românilor din aceste state. Profesoara de identitate culturală Monica Spiridon consideră că imaginea ţării ar putea fi gestionată eficient alegând exact acele aspecte ale românităţii pe care vrem să le facem vizibile, fiindcă ne avantajează, după care trebuie identificate audienţele-ţintă pentru care ele ar putea fi relevante. „Imaginea exterioară a României poate fi gestionată la nivele diverse, vizând audienţe diverse. Există, întotdeauna, un palier de vârf, unde oamenii de cultură au rolul major. Este, de pildă, nivelul la care generaţii succesive de intelectuali autohtoni au reuşit să arate Europei că Ortodoxia nu este o formă de primitivism, ci o faţetă a eredităţii noastre bizantine“, a afirmat Spiridon, referindu-se la români de talia lui Nicolae Iorga, Mircea Eliade sau Constantin Brâncuşi. Ea a precizat însă că „există numeroase alte trepte ale scării“, coborând până la nivelul turismului cultural, sportiv şi de divertisment, considerând că în aceste domenii „nu s-a făcut mai nimic sistematic, dincolo de promovarea insistentă la târguri şi evenimente internaţionale a mititeilor, sărmăluţelor şi căluşarilor tradiţionali“. „Nici măcar mitul lui Dracula nu este inteligent şi eficient administrat în scopuri promoţionale“, a adăugat Monica Spiridon. Pe de altă parte, ea arătat că cea mai favorabilă imagine în exterior de care s-a bucurat România până acum este dată de perioada de după Revoluţia de la 1848, inclusiv perioada interbelică. „Atunci s-a coagulat ceea ce aş numi un proto-brand identitar recunoscut, singurul pe care l-am avut: «Belgia Orientului» şi capitala sa, «Micul Paris». Economia prosperă care echivala, practic, leul românesc cu francul francez, modernizarea accelerată a ţării declanşată de regele Carol I, aclimatizarea locală a instituţiilor democratice europene, eforturile concertate ale intelectualităţii, care a câştigat recunoaştere în Occident, au condus convergent la percepţia pozitivă a românilor în exterior“, a exemplificat Monica Spiridon.