Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Campus universitar de 300 de milioane de euro la Suceava

Campus universitar de 300 de milioane de euro la Suceava

Data: 19 Ianuarie 2009

▲ Cel de-al doilea campus al Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava ar urma să aibă spaţii de învăţământ şi cazare, o bază sportivă cu sală polivalentă, stadion şi bazin de înot, canal pentru canotaj, o grădină botanică şi un parc dendrologic, investiţia totală fiind de 300 de milioane de euro ▲

Rectorul Universităţii sucevene, prof.univ. dr. ing. Adrian Graur, a spus că s-a dorit ca planul urbanistic zonal şi studiul de prefezabilitate al campusului II al instituţiei să fie prezentat atât comunităţii academice sucevene, studenţilor, cât şi comunităţii locale, pentru a arăta spre ce standarde tinde universitatea care-şi propune să dinamizeze viaţa Sucevei, conform Mediafax.

Graur a spus că pentru o comunitate aşa cum este Suceava, unde industria aproape că nu mai există, dar unde se înregistrează o dezvoltare de neînchipuit a spaţiilor comerciale, „probabil că Universitatea suceveană este cea care trebuie să dea tonul şi să contribuie la afirmarea Sucevei în plan european“, conform Mediafax. El a subliniat că realizarea celui de al doilea campus al Universităţii Suceava arată că instituţia academică suceveană se află spre o evoluţie care îi permite să intre în rândul universităţilor de prestigiu din România şi din Uniunea Europeană.

Potrivit rectorului sucevean, în anul 2007, prin sprijinul MEdCT, Guvernul a alocat 30 de hectare de teren extravilan comunei sucevene Moara, pentru construcţia celui de-al doilea campus. Rectorul Universităţii sucevene a spus că s-a reuşit finalizarea planului urbanistic zonal în luna decembrie 2008 care a fost aprobat de Consiliul Judeţean Suceava şi tot în luna decembrie 2008 cele 30 de hectare de teren din extravilanul comunei Moara a fost trecut prin hotărâre de consiliu local în intravilanul comunei respective. El a explicat că proiectantul campusului II este Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti şi a fost selectat prin licitaţie, realizându-se până în prezent şi studiul de prefezabilitate pentru acest campus. Graur a precizat că după ce Guvernul va aproba studiul de prefezabilitate urmează proiectul pentru utilităţi, apoi cel pentru proiectarea căminelor studenţeşti şi sălii polivalente.

Rectorul sucevean a spus că speră ca în anul 2010 să înceapă efectiv lucrările la Campusul II al Universităţii „Ştefan cel Mare“ Suceava, costul întregii investiţii fiind estimate la 300 de milioane de euro.

Potrivit planului urbanistic şi al studiului de prefezabilitate, Campusul II al Universităţii sucevene ar urma să aibă o zonă cu spaţii de învăţământ şi cercetare, o zonă cu restaurant, casă de cultură şi muzeu, o zonă sportivă cu bazin de înot, sală polivalentă, bazin nautic, o zonă administrativă şi de întreţinere, o zonă cu grădină botanică şi parc dendrologic ce cuprinde sectorul serelor, sectorul dendrologic şi vegetaţie, sectorul plantelor ornamentale, rozariul, sectorul taxonomic, sectorul florei globale, al vegetaţiei de stâncărie, al vegetaţiei de baltă, sectorul plantelor utilitare.

În zona liberă vor fi realizate o grădină japoneză cu un pavilion pentru servitul ceaiului şi cafelei, dar şi o mică grădină franţuzească. Proiectul mai prevede realizarea unui canal pentru canotaj, care să aibă lungimea de 500 de metri, lăţimea de 30 de metri şi adâncimea de trei metri.