Cel mult opt ore pe zi pentru activități școlare

Ministerul Educaţiei a interzis prin ordin de ministru temele pentru perioada vacanţei. Documentul reglementează şi rolul acestora în perspectiva dezvoltării intelectuale pe termen lung, nu doar pentru obţinerea unor rezultate imediate în învăţare. Totuşi, ultima testare internaţională PISA arată că cele mai performante sisteme educaționale din lume sunt şi cele în care elevii petrec cel mai mult timp în rezolvarea temelor pentru acasă.

Ordinul ministrului educaţiei, semnat recent şi publicat pe pagina de internet a ministerului, prevede un interval de cel mult două ore pentru efectuarea de teme acasă, la toate disciplinele, astfel ca timpul total alocat zilnic activităţilor şcolare să nu depășească opt ore, mai exact să se fie de cinci-opt ore. La clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă, iar în clasele I-IV, timpul alocat temei obligatorii va fi de maximum o oră. În ceea ce priveşte celelalte niveluri de învăţământ, timpul alocat efectuării temei obligatorii va fi de maximum două ore. „În special în perioada de evaluare, cadrele didactice vor utiliza apli­caţii şi activităţi în clasă, asemă­nătoare temei pentru acasă”, se arată în ordinul ministrului.

Documentul precizează și faptul că, „în perioada vacanţelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învăţă­mântul primar şi gimnazial”. Ministrul educației a subliniat, recent, că în acest fel este pro­pusă o raţionalizare a timpului privind realizarea temelor pentru acasă, precum și o distincţie între temele obligatorii şi cele facultative astfel încât elevii să nu depăşească timpul de opt ore, însumat, şcoală plus teme pentru acasă. „Vrem să prevenim abu­zurile, iar un elev să se preocupe cel mult opt ore de şcoală”, a adăugat Mircea Dumitru. Potri­vit acestuia, sunt elevi care stau chiar şi 10-12 ore în fiecare zi cumulat, la şcoală şi acasă, pentru rezolvarea activităţilor, în contextul în care programul de muncă al unui adult nu depă­şeşte, de regulă, opt ore.

Ordinul ministrului regle­men­tează, totodată, şi rolul pe care trebuie să-l aibă temele pentru acasă. În afara obţinerii re­zultatelor imediate în învăţare, temele pentru acasă trebuie date cu scopul de a obţine efecte pe ter­men lung: încurajarea învă­ţării în timpul liber, construirea unor atitudini pozitive faţă de şcoală, dorinţa de a aplica achi­ziţiile învăţate în viaţa cotidiană, stimularea curiozităţii, capacitatea de a-şi organiza timpul sau consolidarea relaţiei dintre fa­milie şi şcoală.

În acelaşi timp, temele pentru acasă trebuie să fie diferite, în funcţie de nivelul de pregătire al elevului şi de scopul urmărit (recuperare, extindere etc.), iar în mod obligatoriu se vor discuta în clasă părţile la care elevii au întâmpinat dificultăţi.

Profesorii au salutat ordinul ministrului, cu anumite obser­vaţii. Consultantul educaţional Oana Moraru crede că „problema se află nu în numărul de ore, ci în ceea ce fac elevii la teme, cum dozează efortul, cum fac ceva re­levant”. Aceeaşi părere a fost împărtăşită şi de Adina Oprișan, profesoară de limbă română, care a spus, în cadrul unei emisuni televizate, că temele „ar trebui regândite, nu scoase definitiv”.

Utilitatea temelor pentru acasă a fost discutată intens în spaţiul public, în ultimele zile, aceasta fiind coroborată şi cu rezultatele slabe obţinute de elevii români la ultima evaluare PISA, realizată de OECD: locul 47 din 70.

Potrivit ultimei testări in­ternaţionale, cele mai performante sisteme educaționale din lume sunt în Singapore, Japonia, Estonia, Finlanda și Canada. Interesant este că, potrivit unui stu­diu publicat la finele anului trecut de OECD, elevii din aceste ţări, cu excepţia Finlandei, se clasează şi în topul celor care petrec cel mai mult timp cu rezolvarea temelor pentru acasă. Potrivit aceluiaşi clasament, elevii români se află pe locul şase în ceea ce priveşte timpul petrecut acasă pentru rezolvarea te­melor, însă rezultatele acestora, la evaluările internaţionale, nu sunt pe măsură.