Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Certificatele de naştere ale lui Eminescu, Iorga şi Luchian sunt la Arhivele din Botoşani
Documentele originale care atestă naşterea poetului Mihai Eminescu şi pe cea a istoricului Nicolae Iorga reprezintă unele dintre cele mai importante documente aflate în custodia secţiei din Botoşani a Arhivelor Naţionale. Naşterea lui Mihai Eminescu este consemnată în Registrul pentru naşteri şi botez din 1850 al Bisericii Uspenia. Mitrica bisericii în care marele poet a fost botezat substituie certificatul de naştere al acestuia, în condiţiile în care autorităţile de la acea vreme nu eliberau, încă, acte de stare civilă. În Arhiva Naţională de la Botoşani există, de asemenea, Registrul stării civile pentru născuţi, care menţionează naşterea, la 5 iunie 1871, a istoricului Nicu N. Iorga, „fiu al domnului Nicu Iorga, de profesie avocat, şi al doamnei Zulnia, de 25 de ani, ambii domiciliaţi în Botoşani“. În aceleaşi arhive, apare certificatul de naştere al pictorului Ştefan Luchian, născut pe 2 februarie 1868. Actul este emis de ofiţerul stării civile din Târgu Ştefăneşti de la acea vreme, devenit, ulterior, oraşul Ştefăneşti. Documentele originale ale naşterii marilor oameni de cultură români nu au părăsit niciodată Arhivele Statului, nici măcar ca exponate în muzeele din Botoşani sau din ţară. „Problema este că Arhivele Statului nu pot înstrăina aceste documente, care sunt de mare valoare. Documentele originale trebuie să rămână acolo, iar ceea ce avem noi, ca Muzeu Judeţean, sunt doar nişte copii“, a afirmat directorul Muzeului Judeţean Botoşani, Lucica Pârvan. Printre cele mai vechi documente aflate în custodia Arhivelor Naţionale se află un hrisov al domnitorului Ieremia Movilă, emis la 1598, scris în limba slavonă şi care deţine un sigiliu original din ceară. Arhivele din Botoşani deţin peste 4.000 de metri liniari de documente cu valoare istorică.
