Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Cetăţile Histria şi Tropaeum Traiani, finanţate pentru săpături arheologice
Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) finanţează în acest an, cu o sumă de circa 2,14 milioane de lei, 79 de şantiere arheologice şi proiecte de inventariere arheologică, cele mai mari sume fiind destinate săpăturilor de la cetatea Histria, Tropaeum Traiani şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Potrivit MCC, finanţarea arheologică în acest an se realizează prin subvenţie de stat - 179.000 de lei - şi prin contracte cu instituţiile care fac cercetări la diferite şantiere - 1.962.000 de lei. Cele mai importante finanţări de la MCC le-au primit şantierele arheologice de la Cetatea Histria şi Oraşul de Floci - câte 150.000 lde ei, Tropaeum Traiani - 90.000 de lei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Potaissa, castrul Legiunii V Macedonica - câte 80.000 de lei. Finanţări mari au primit şi proiectele de la cetatea Capidava, Măgura - Vităneşti, Beclean - Băile Figa, cetatea medievală Târgu Mureş, Argamum - Orgame, Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte, Poduri - Dealul Ghindaru, Uivar, cetatea Hârşova (Carsium), Târgşoru Vechi, Covasna - Cetatea Zânelor, Nufăru, Păcuiul lui Soare.
Cercetări importante în domeniul arheologic desfăşoară Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti, care a primit de la MCC 365.000 de lei. În afară de cercetările efectuate la Histria, institutul derulează săpături şi la Sighişoara, Jidava, Costişa, Murighiol, Păcuiul lui Soare, Rotbav şi Târguşor - Peştera „La Adam“ etc. Şi Muzeul Naţional de Istorie al României a primit în acest an 355.000 de lei de la MCC, pentru şantierele de la: Borduşani - Popină, Bucşani, Hârşova - Tell, Durostorum, Sultana - Malu Roşu, Micia.
MCC a alocat fonduri în acest an şi pentru inventarierea unor situri arheologice. Astfel, Direcţia pentru Cultură din judeţul Cluj a primit 50.000 de lei, Direcţia pentru Cultură din Hunedoara - 50.000 de lei, Direcţia pentru Cultură din Iaşi - 40.000 de lei, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea - 50.000 de lei, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia - 50.000 de lei etc.
În afară de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ şi Muzeul Naţional de Istorie a României, săpăturile arheologice mai sunt derulate de Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca, Muzeul Banatului - Timişoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva, Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie Constanţa, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj Napoca, Universitatea Bucureşti etc.