Cinci volume de manuscrise eminesciene vor fi lansate de ziua poetului

▲ Volumele XV-XX din seria Manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, ieşite de sub tipar la Regia Autonomă „Monitorul Oficial“, vor fi lansate joi, 15 ianuarie 2009, în Aula Academiei Române, la împlinirea a 159 de ani de la naşterea poetului ▲ Volumele, care au văzut lumina tiparului cu un efort financiar de 900.000 de lei, apar într-un tiraj de 750 de exemplare, sub egida Editurii Enciclopedice, Bibliotecii Academiei Române (BAR) şi a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă ▲

Reunind scrieri politice, poeme sau proză, volumele, care încheie facsimilarea seriei manuscriselor eminesciene deţinute de Biblioteca Academiei Române (BAR), sunt strânse între coperţile a zece tomuri. Ultimele patru volume, prin publicarea cărora va fi finalizat ambiţiosul proiect iniţiat de fostul preşedinte al Academiei, Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, vor reuni manuscrise ale poetului existente în alte arhive de la Iaşi, Cluj sau Bucureşti. Menţionând că publicarea manuscriselor facsimilate ale lui Eminescu reprezintă „cel mai important proiect naţional spiritual al românilor“, profesorul Simion şi-a exprimat speranţa că „anul acesta, pe 15 iunie, vor fi publicate şi ultimele patru volume“. „În acest fel dorinţa exprimată de Iorga, Călinescu, Perpessicius şi Noica de a vedea facsimilate manuscrisele eminesciene şi puse la dispoziţia cercetătorilor va fi dusă la capăt“, a spus Eugen Simion, conform Agerpres. Volumele, care au văzut lumina tiparului cu un efort financiar de 900.000 de lei, apar într-un tiraj de 750 de exemplare, sub egida Editurii Enciclopedice, BAR şi a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. O mare parte dintre acestea vor fi transmise gratuit bibliotecilor regionale din ţară, însă volume se vor găsi şi la BAR, de unde vor putea fi cumpărate. Ulterior, volumele vor intra şi în librării, la un preţ care urmează să fie stabilit.

Donate de Maiorescu în 1902

Manuscrisele lui Eminescu, păstrate de Titu Maiorescu într-o celebră ladă a poetului şi donate Academiei Române de autorul „Criticelor“ în 1902, au fost legate în 45 de caiete, fără o cronologie strictă şi fără o ordine tematică. „Caietele“ au fost citite, descifrate, valorificate şi reproduse în ediţii succesive timp de un secol de câteva generaţii de eminescologi, de la Perpessicius, George Călinescu, la Dimitrie Vatamaniuc ori Petru Creţia. În timpul vieţii sale, Constantin Noica a iniţiat o adevărată campanie pentru facsimilarea manuscriselor eminesciene. Filosoful român scria, în „Introducere la miracolul eminescian“, că „abia manuscrisele, cu deschiderea lor către universalul culturii şi cel al limbilor, ne-ar arăta concret ce înseamnă împletirea necesară dintre universal şi naţional“. În prezent, starea lor este, potrivit acad. Eugen Simion, „de o vulnerabilitate maximă“ şi, practic, acestea „nu mai pot fi consultate“. În ianuarie 2005, Academia Română a lansat primul volum al celebrelor Manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu, un proiect ambiţios, al cărui prim-pas a fost făcut în 1999 de ministrul Culturii de atunci, Ion Caramitru, care a alocat 90.000 de dolari pentru achiziţionarea unui scanner performant, folosit la realizarea volumelor apărute până în prezent, conform Agerpres.