Educaţia tinerilor şi copiilor reprezintă pentru omenire astăzi o provocare din ce în ce mai complexă, mai ales dacă ţinem cont de dezvoltarea inteligenţei artificiale. Şcoala este nevoită să ţină pasul cu noile tehnologii şi să formeze oameni care să facă faţă noilor cerinţe ale pieţei de muncă şi nu numai. Am discutat despre sistemul educațional din România şi perspectivele acestuia cu domnul Mircea Miclea, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca antreprenor în domeniul tehnologiei şi fost ministru al educaţiei şi cercetării în Guvernul României.
Clujenii îşi doresc un Palat al Culturii
Un Centru Cultural ar schimba în întregime viaţa oraşului Cluj-Napoca, iar pentru realizarea unui astfel de proiect ar fi suficient ca într-un singur an să se aloce de la bugetul de stat 15% pentru cultura naţională, a declarat preşedintele Universităţii de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, conform Agerpres. Cultura ar trebui să fie vioara întâi în societate, iar artiştii care se afirmă pe plan internaţional trebuie să fie protejaţi, susţine universitarul clujean care a semnat, în octombrie 2008, alături de alţi doi oameni de cultură - Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat „Transilvania“ şi Adrian Pop, rectorul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ - o scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc şi preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe, în care argumentează necesitatea construirii unui palat al culturii la Cluj-Napoca. Cei trei au subliniat că oraşul este capitala culturală a Transilvaniei, dar cu toate acestea municipiul nu dispune de spaţiile de care are nevoie pentru o reprezentare la nivel naţional şi european, conform Agerpres. „Clujul nu are o sală de congrese şi de conferinţe, nu are o sală de manifestări culturale multifuncţională, dotată cu instalaţiile necesare, nu are un spaţiu expoziţional adecvat, nu are o casă de cultură corespunzătoare, iar Filarmonica Transilvania nu are un sediu al său“, au subliniat semnatarii scrisorii. Sute de intelectuali clujeni sprijină, la ora actuală, acest demers. Filarmonica din Cluj-Napoca nu are un sediu propriu. Timp de 47 de ani, instituţia şi-a desfăşurat activitatea în sala de spectacole a Casei Universitarilor (în prezent Auditorium Maximus al Colegiului Academic al Universităţii „Babeş-Bolyai“). În vara anului 2002, Filarmonica a fost evacuată din clădire şi implicit din sala de concerte. Nici Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din Cluj-Napoca nu dispune de un spaţiu adecvat de expunere.



.jpg)