Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Clujenii îşi doresc un Palat al Culturii
Un Centru Cultural ar schimba în întregime viaţa oraşului Cluj-Napoca, iar pentru realizarea unui astfel de proiect ar fi suficient ca într-un singur an să se aloce de la bugetul de stat 15% pentru cultura naţională, a declarat preşedintele Universităţii de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, conform Agerpres. Cultura ar trebui să fie vioara întâi în societate, iar artiştii care se afirmă pe plan internaţional trebuie să fie protejaţi, susţine universitarul clujean care a semnat, în octombrie 2008, alături de alţi doi oameni de cultură - Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat „Transilvania“ şi Adrian Pop, rectorul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ - o scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc şi preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe, în care argumentează necesitatea construirii unui palat al culturii la Cluj-Napoca. Cei trei au subliniat că oraşul este capitala culturală a Transilvaniei, dar cu toate acestea municipiul nu dispune de spaţiile de care are nevoie pentru o reprezentare la nivel naţional şi european, conform Agerpres. „Clujul nu are o sală de congrese şi de conferinţe, nu are o sală de manifestări culturale multifuncţională, dotată cu instalaţiile necesare, nu are un spaţiu expoziţional adecvat, nu are o casă de cultură corespunzătoare, iar Filarmonica Transilvania nu are un sediu al său“, au subliniat semnatarii scrisorii. Sute de intelectuali clujeni sprijină, la ora actuală, acest demers. Filarmonica din Cluj-Napoca nu are un sediu propriu. Timp de 47 de ani, instituţia şi-a desfăşurat activitatea în sala de spectacole a Casei Universitarilor (în prezent Auditorium Maximus al Colegiului Academic al Universităţii „Babeş-Bolyai“). În vara anului 2002, Filarmonica a fost evacuată din clădire şi implicit din sala de concerte. Nici Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din Cluj-Napoca nu dispune de un spaţiu adecvat de expunere.
