Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Conectarea la mediul internaţional, vitală pentru universităţile româneşti
Învăţământul superior românesc nu are şanse de reuşită fără conectarea la tendinţele internaţionale, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, în discursul de acceptare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.
„Există acele studii care spun că, în 2030, 85% din meseriile actuale nu vor mai exista sau nu vor mai exista în această formă. Sigur că în 2030 vom avea nevoie de medici, dar ceea ce va sta în spatele tipului de medic s-ar putea să difere de ceea ce stă acum. (...) Am auzit o comparaţie care mi-a plăcut. Smartphone-urile au apărut în anul 2006. Ni se pare că trăim cu ele de când lumea. Au trecut 12 ani. Din 2018 până în 2030 mai sunt încă 12 ani. S-ar putea ca viteza schimbărilor să fie de patru-cinci ori mai mare în următorii 12 ani, în raport cu ceea ce s-a întâmplat în ultimii 12 ani. Important e ca noi, cei din universităţi, să înţelegem aceste lucruri şi să fim pregătiţi. Mi se pare că nu facem chiar atât de mult ca să fim pregătiţi pentru aceste schimbări ce vor veni”, a spus preşedintele CNR.
El a amintit şi de factorul demografic, care afectează atât mediul universitar din România, cât şi pe cel economic.
„În România avem o serie de lucruri pe care le cunoaştem cu toţii, începând cu trendul demografic, un lucru ce afectează mai mult decât ne imaginăm. Cei de la Renault spuneau că ar fi vrut să îşi deschidă un centru digital în România, însă principalul lucru care i-a oprit să investească a fost nu atât criza de forţă de muncă înalt calificată şi mediu calificată, e un element important, nu atât costul forţei de muncă, cât tendinţele demografice”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.
În aceste condiţii, consideră preşedintele CNR, rectorii şi cei care se ocupă de managementul universităţilor din România nu trebuie să uite de importanţa conectării la mediul internaţional.
„Nu trebuie în universităţi să scăpăm din vedere importanţa conectării la mediul internaţional. (...) Trebuie să ne concentrăm şi pe o vedere de ansamblu, pe nişte strategii care să denote viziune şi care să ne permită dezvoltarea”, a mai spus Cîmpeanu.
