Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Copiii din România, cei mai informaţi asupra drepturilor lor
Cel mai mare grad de conştientizare din Uniunea Europeană privind existenţa unor drepturi ale copilului îl au tinerii români cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, relevă un sondaj de opinie realizat de Gallup Ungaria, la solicitarea Comisiei Europene, conform Organizaţiei „Salvaţi Copiii“
Astfel, 85% dintre tinerii chestionaţi au spus că îşi cunosc drepturile, numărul lor fiind cu 18% peste media UE. Ei sunt urmaţi de respondenţii din Slovenia şi Bulgaria (ambele 78%) şi Luxemburg (77%). Cu toate acestea, tinerii români sunt cei mai sceptici din Uniune în ceea ce priveşte protecţia acestor drepturi în ţara lor. La polul opus, privind conştientizarea drepturilor copilului, se află adolescenţii din Ungaria (38%), Danemarca (47%) şi Austria (46%). Majoritatea tinerilor chestionaţi din statele membre ale UE (67%) sunt conştienţi că persoanele sub 18 ani se bucură de drepturi specifice, spre deosebire de adulţi şi mai mult de două treimi din tineri consideră internetul cel mai simplu canal de informare privind drepturile lor. Alte surse de informare sunt televiziunea (pentru 21% dintre ei) şi publicaţiile (pentru 8%). În ceea ce priveşte respectarea drepturilor copilului la nivel european, cei mai mulţi respondenţi care cred că drepturile copilului sunt foarte bine sau destul de bine respectate în ţara lor sunt în Finlanda (94%), Olanda (93%) şi Marea Britanie (92%). La polul opus se află Portugalia (39%) şi România (42%). De altfel, Portugalia şi România sunt singurele state membre unde majoritatea respondenţilor are opinii negative privind respectarea drepturilor copilului - 59% dintre tinerii chestionaţi din Portugalia şi 57% dintre cei din România au spus că drepturile copilului nu sunt deloc sau sunt incomplet protejate în ţările lor. În ciuda sentimentului general negativ, asemănător în cele două state, respondenţii români sunt mai înclinaţi să spună că drepturile copilului nu sunt deloc respectate în statul lor (14% în România faţă de 4% în Portugalia). Aproximativ trei sferturi dintre respondenţii europeni consideră că drepturile copilului sunt foarte bine sau destul de bine protejate în ţările lor şi doar 3% dintre cei intervievaţi la nivelul întregii Uniuni cred că drepturile copilului nu sunt deloc respectate. Potrivit sondajului, 82% dintre tineri au spus că nici ei, nici alte persoane cunoscute cu vârste sub 18 ani nu au încercat să ceară ajutor când au considerat că drepturile le sunt încălcate, iar 7% au spus că au cerut ajutor în astfel de cazuri. Întrebaţi despre problemele pe care cred că le pot întâlni încercând să-şi apere drepturile, cele mai des specificate au fost cele referitoare la faptul că adolescenţii nu ştiu ce paşi să urmeze şi pe cine să contacteze. Sărăcia şi excluderea socială afectează copiii din România Printre problemele menţionate de cei care au dorit să-şi apere drepturile se numără lipsa de informaţii privind instituţia căreia trebuie să i se adreseze când un drept le este încălcat, necunoaşterea faptului că au drepturi specifice, proceduri prea lungi şi complicate, lipsa de reacţie a autorităţilor care nu răspund minorilor care cer ajutor. În ceea ce priveşte problemele care le afectează viaţa şi care necesită rezolvare urgentă, 23% dintre tinerii respondenţi au menţionat violenţa, 20% - exploatarea sexuală a copiilor, 18% - problemele legate de droguri, 14% - discriminarea şi rasismul şi 13% - sărăcia şi excluderea socială. Tinerii români consideră că problemele care ar trebui tratate cu prioritate în România sunt consumul de droguri, violenţa asupra copiilor şi sărăcia şi excluderea socială. Sondajul a fost realizat în perioada 16-25 februarie 2008 şi au fost intervievaţi peste 10.000 de tineri din cele 27 de state membre ale UE, cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani.