Educaţia tinerilor şi copiilor reprezintă pentru omenire astăzi o provocare din ce în ce mai complexă, mai ales dacă ţinem cont de dezvoltarea inteligenţei artificiale. Şcoala este nevoită să ţină pasul cu noile tehnologii şi să formeze oameni care să facă faţă noilor cerinţe ale pieţei de muncă şi nu numai. Am discutat despre sistemul educațional din România şi perspectivele acestuia cu domnul Mircea Miclea, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca antreprenor în domeniul tehnologiei şi fost ministru al educaţiei şi cercetării în Guvernul României.
Cristaluri de Boemia, la Muzeul Naţional de Artă
O expoziţie cu piese reprezentative pentru producţia de cristaluri de Boemia de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în contemporaneitate va fi găzduită, între 11 septembrie-7 decembrie, de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), în Sălile Kreţulescu. Organizată în colaborare cu Muzeul Sticlei şi Bijuteriei din Jablonec şi Centrul Ceh din Bucureşti, expoziţia îşi propune să prezinte un fenomen unic în lume, cristalurile de Boemia, a cărui exclusivitate se bazează pe echilibrul dintre producţia manuală şi cea tehnologică, dar şi pe procesul artistic unic, conform Agerpres. Vor fi expuse piese din toate categoriile, candelabre şi articole de sticlă decorative şi utilitare - obiecte ornamentale, recipiente pentru băuturi, vaze, articole pentru birou etc. Inventivitatea metodelor dezvoltate în zona muntelui Jizera, de ingineri, ajustori şi sticlari, dar şi viziunea antreprenorilor şi investitorilor locali au făcut ca recipientele de parfum, călimările şi accesoriile de masă produse în acest fel să fie cât mai prezente pe piaţa mondială. Din perspectiva producţiei, cristalurile de Boemia s-au sprijinit întotdeauna pe două aspecte fundamentale - calitatea sticlei şi tiparele de metal făcute cu precizie. Pasta de cristal care să nu se decoloreze în prezenţa luminii (a cărei culoare să rămână constantă) era deja prelucrată în secolul al XIX-lea în zona muntoasă Jizera. Această pastă putea fi prelucrată cu uşurinţă prin suflare, presare sau turnare în tipare de metal. Produsele erau tăiate manual şi, de regulă, doar retăiate după presare, ceea ce făcea ca preţul să scadă fără a afecta calitatea.



.jpg)