125 de ani de la naşterea lui Ion Pillat

Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea poetului, eseistului şi traducătorului Ion Pillat, Muzeul Naţional al Literaturii Române va organiza mâine, 30 martie, de la ora 13:00, Masa Rotundă cu tema „Ion Pillat - 125”. Gazda evenimentului va fi Muzeul Memorial „Liviu şi Fanny Rebreanu”, partenerul evenimentului - Universitatea Hyperion - Facultatea de Arte, parteneri media - Radio România Cultural, RFI, TV City, „Observator Cultural”, „Contemporanul”, AgenţiadeCarte.ro, publicația online Iqoo, iar discuţiile se anunţă interesante, datorită numelor participanţilor. Ne putem întâlni mâine „în jurul mesei” cu istoricul literar Barbu Cioculescu, cu Paul Cernat, conf. univ. dr. - Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, cu Carmen Brăgaru, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din cadrul Academiei Române, Bucureşti, cu George Ardeleanu, conf. univ. dr. la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, şi, nu în ultimul rând, cu poeta şi prozatoarea Monica Pillat, nepoata lui Ion Pillat. George Neagoe va fi moderatorul întâlnirii. Ion Pillat (1891-1945) a făcut atât liceul, cât şi facultatea la Paris, luându-şi licenţa în litere, la Universitatea Sorbona, în anul 1913 şi licenţa în drept, în anul următor. Aceste studii au reuşit să şlefuiască talentul care se vădise încă de timpuriu, iar debutul din anul 1911, când Titu Maiorescu i-a publicat în revista „Convorbiri literare” câteva poeme, avea să însemne începutul unui drum de o viaţă dedicat culturii. În următorul an a debutat şi cu volume, la Paris. În poezia lui se regăsesc influenţe diverse, nume precum Baudelaire, Mallarmé, Verlaine, Rimbaud, Francis Jammes, Saint-John Perse, Paul Claudel fiind dragi lui Ion Pillat, el realizând şi traduceri în română din unii autori. Împreună cu Tudor Arghezi au înfiinţat revista lunară „Cugetul românesc”, care a apărut din 1922 până în 1924. Faptul că provenea din familia Brătianu (bunicul său a fost Ion Brătianu) probabil l-a făcut să aibă şi dorinţa de a schimba lucruri din interiorul sistemului, Ion Pillat fiind deputat şi senator în mai multe legislaturi. Academia Română i-a recunoscut valoarea culturală, Pillat devenind în anul 1936 membru corespondent. Din opera sa amintim câteva nume: Pe Argeş în sus (1923),  Limpezimi (1928), Poeme într-un vers (1936), Antologia poeţilor de azi (I-II, 1925-1928), în care au fost incluşi 70 de autori, lucrare realizată în colaborare cu Perpessicius, Satul meu (1926), Biserica de altădată (1926), Scutul Minervei (1934), Împlinire (1942), Poezii - trei volume cu versuri scrise între 1906 şi 1941, apărute la Editura Fundaţiilor Regale, în anul 1944.