30 de ani de la Revoluție, în forme variate de exprimare artistică

Filme, dezbateri la târguri de carte, festivaluri de film și, nu în ultimul rând, artă stradală. Acestea sunt mijloacele prin care lumea culturală marchează scurgerea a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, care a închis o pagină sumbră a istoriei noastre contemporane. Este esențial să ne cunoaștem trecutul istoric, fie și redat prin artă, pentru că este o componentă importantă a identității noastre naționale. 

Proiecţia filmelor „De Crăciun ne-am luat raţia de libertate” de Cornel Mihalache şi „Videograme dintr-o Revoluţie” de Andrei Ujică şi Harun Farocki, precum şi dezbaterea „România. 30 de ani mai târziu” au prefaţat, zilele trecute, cea de-a zecea ediţie a Festivalului Les Films de Cannes a Bucarest, care se desfășoară în perioada 18-27 octombrie 2019.

Octavian Ursu, unul dintre invitații dezbaterii, cetăţean german de origine română și ales, de curând, primar în oraşul Görlitz, susține că cele două proiecții i-au readus în memorie „o parte din teama de pe stradă, din speranţa care ne-a unit pe toţi în momentele respective”. Privind în prezent, la cum se vede astăzi România, după 30 de ani și după vizionarea acestor filme, Ursu spune că „s-au făcut progrese în multe direcţii”.

În ziua de 22 decembrie 1989, Cornel Mihalache făcea parte din prima echipă Sahia Film „care a ieşit în stradă la filmare”, „o experienţă foarte interesantă”, după cum măr­turisește el. La acea dată, regizorul Andrei Ujică se afla în Germania. Este motivul pentru care afirmă că mobilul peliculei a fost unul personal. Își dorea să refacă filmul evenimentelor din decembrie ‘89 sub impulsul sentimentului de vină că nu se afla în ţară atunci: „Am stat nedesprins de televizor, într-o emoţie indescriptibilă şi, în acelaşi timp, cu un mare sentiment de vinovăţie că nu sunt acolo ca să pot să ies pe stradă. (...) Imediat, în ‘90, la începutul lui ianuarie, am venit în România cu un convoi de ajutoare (...) şi după aceea m-am reîntors cu Farocki, am făcut filmul (...). De aici a început fascinaţia mea pentru acest tip de documente istorice recente, care înseamnă o secvenţă de imagine în mişcare”.

Ujică spune că pelicula sa „nu este un film despre politica din spatele uşilor închise”, ci „o analiză a ceea ce se vede şi o încercare de a pune în faţa locului o canava, un tablou de ima­gini în care, dacă te uiţi atent, descoperi de fiecare dată încă ceva”. Este „un nou tip de document istoric” și, surprinzător, istoria ca atare tinde spre naraţiune. Înainte, istoria tindea spre roman, în secolul XX istoria tinde spre film”.

Dramaturgul Matei Vişniec afirmă că cele două filme l-au răscolit, pentru că „îmi dau seama cât de perfidă e istoria, trăiesc în Franţa, şi trăiesc între Franţa şi România, şi văd cum francezii încă au probleme cu unele pagini de istorie. Pentru ei nu s-a terminat războiul din Algeria, continuă să discute cine a torturat pe cine, cine are vinovăţii morale şi aşa mai departe. Şi pe noi această pagină ne va tortura până la dispariţia noastră ca generaţie, şi nu este exclus ca şi copiii noştri să preia această povară teribilă pentru că, atunci când paginile de istorie nu sunt clare, ele se prelungesc pe sute de ani. Cam asta este impresia mea la cald”.

„Memoriile cetății” la Timișoara

Peste 20 de artiști au realizat picturi murale și mozaicuri în memoria evenimentelor din timpul Revoluției din ‘89, în spațiile publice ale Timișoarei, în cadrul evenimentului Memoriile cetății, desfășurat toată săptămâna trecută. Astfel, fragmente ale memoriei colective, care au supraviețuit timpului, au fost transmise mai departe, devenind o punte între generații, dar și prilej de dezbatere și conști­entizare a însemnătății lor istorice, după cum afirmă echipa programului „Timișoara. Capitală Europeană a Culturii în 2021”. Șase pereți și o fântână publică au prins viață, iar cinci picturi murale au fost alese în urma unui concurs de proiecte. Doi artiști au creat o pictură pe un tramvai, în timp ce benzi desenate despre oameni, întâmplări și povești din zilele Re­voluției de la Timișoara au decorat 23 de stații de tramvai. 

Târgul de carte de la Frankfurt

La standul național al României de la Târgul de carte din Frankfurt, organizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, a avut loc în data de 18 octombrie o dezbatere-eveniment, sub forma unei mese rotunde, pentru a marca 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989. Au participat invitații ministerului: scriitorii Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie şi Vlad Zografi, alături de moderatorii şi traducătorii Ernest Wichner, Georg Aescht, Jan Cornelius şi Alexandru Bulucz, prezenți, de altfel, pe întreaga perioadă de desfășurare a evenimentului (16-20 octombrie). 

Târgul de carte de la Belgrad

Același minister anunță că la Târgul de carte din capitala Serbiei, ce va avea loc în perioada 21-27 octombrie, va organiza, de asemenea, o dezbatere-eveniment, în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara, menită să contribuie la explorarea temei impactului avut de evenimentele din anul ‘89 asupra traiectoriei literare a celor două ţări. Sub titlul „Cum se văd cei 30 de ani de la Revoluție în literatura română”, la eveniment vor participa Daniel Bănulescu, Adriana Babeți, Radu Pavel Gheo și traducătorul polonez Kazimierz Jurczak, invitat special. 

Festivalul „Tânăr de la Sibiu”

Cinci spectacole româneşti care vorbesc despre comunism sunt incluse în programul celei de-a cincea ediţii a Festivalului „Tânăr de la Sibiu”, ce va avea loc în perioada 1-10 noiembrie, la Teatrul Gong. „Amalia respiră adânc”, „An Tan Tina”, „Cultul personalităţii”, „În umbra marelui plan” şi „Tipografic Majuscul” vor fi prezentate pentru a marca 30 de ani de la Revoluţie. „Prin programul din acest an, am ţinut neapărat să nu uităm. Sunt 30 de ani de la Revoluţie şi vorbim prea puţin despre asta. Memoria este o formă de adevăr fără de care nu putem să construim o societate puternică, iar prin selecţia propusă la Sibiu deschidem un dialog responsabil şi asumat între generaţii. Poveştile ne aduc împreună şi ne salvează!”, a afirmat Adrian Tibu, managerul Teatrului Gong şi al festivalului, într-un comunicat de presă.