Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură 50 de ani de poveste la Teatrul „Ion Creangă“

50 de ani de poveste la Teatrul „Ion Creangă“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Dan Cârlea - 04 Mai 2015

Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti a ajuns la vârsta maturităţii depline: 50 de ani de existenţă. În decembrie 1964, încă înainte de semnarea oficială a decretului de constituire a teatrului, s-a jucat prima piesă - „Harap Alb“, în regia proaspătului director fondator, artistul Ion Lucian, cel care a condus instituţia până în 1972. Semnarea decretului de constituire a teatrului a avut loc pe 4 mai 1965.

Pentru a marca împlinirea acestei vârste în cultură, la Teatrul „Ion Creangă“ se derulează programul „50 de spectacole pentru 50 de ani de poveste“, la care sunt invitaţi atât copiii, cât şi adulţii, pe parcursul întregii luni mai. Despre acest maraton de o lună Ioana Alexandru, secretar literar al Teatrului «Ion Creangă», spune: „Se împlinesc, în primele zile ale lunii mai, 50 de ani de când Teatrul «Ion Creangă» scrie istoria unui vis cu eroi neînfricaţi, care au schimbat lumea poveştilor pentru copii. Cei dintâi spectatori de la „Ion Creangă“ sunt acum bunici, îşi însoţesc nepoţii la teatru şi redescoperă copilăria prin ochii lor. De la «Harap Alb» (1964) la «Insula misterioasă» (2015) au parcurs un drum plin de peripeţii, împreună cu personajele lor preferate, care şi-au folosit dintotdeauna puterile pentru a aduce bucurie în sufletul tuturor generaţiilor de public. Întreaga lună mai va fi o călătorie din  Humuleştiul de altădată al «Amintirilor» lui Creangă până în inima literaturii universale, în «Jungla» descrisă de Rudyard Kipling sau pe  «Misterioasa insulă» a eroilor lui Jules Verne. Pe lângă acestea, publicul este invitat să descopere spectacole-joc dintre cele mai năstruşnice, edu-cative şi muzicale, dedicate preşcolarilor, dar şi mici jucării senzoriale, gândite special pentru bebeluşi. La fiecare spectacol, cei mici vor fi întâmpinaţi cu surprize care să le amintească de personajele lor îndrăgite.“

Prin amabilitatea Ancăi Scurtu, PR la Teatrul „Ion Creangă“, avem acces la două memorabile citate: într-un interviu acordat revistei „Teatru“, în februarie 1965, Ion Lucian a vorbit despre rosturile noii companii: „Teatrul nostru nu şi-a ales numele la întâmplare. Scriind despre copilărie, Ion Creangă s-a adresat tuturor vârstelor. E ceea ce intenţionăm şi noi. Să ne facem ecoul viu al acestei zone filosofice şi poetice în care funcţionează legi speciale, în care rigorile spa-ţiului şi timpului sunt abolite, în care domnesc fantasticul şi umorul. Ne-am dori un teatru care să-şi câştige tot felul de spectatori, interesaţi de misterele universului acestei vârste, şi nu o instituţie prezentând o întâmplătoare înşiruire de spectacole pentru copii. De altfel, aşa privesc toţi membrii colectivului munca la care am pornit: ca pe un dificil examen al puterii de convingere artistică, al fanteziei, resurselor de lirism şi umor, capacităţii de a fi firesc.“

Artista Alexandrina Halic: „Ne-aţi bucurat copilăria!“ Cu vorbele astea în semn de mulţumire, ne mai opreşte pe stradă câte un trecător cu părul alb. Dacă mai are şi un nepoţel de mână, adaugă: „Pentru că am învăţat atunci drumul şi rostul, mi-am adus şi copilul la teatrul, şi acum vin şi cu nepotul“. Am urcat pe scena Teatrului pentru Copii la 20 de ani, în vremea studenţiei. Pe atunci, nici nu se chema «Ion Creangă». Astăzi sunt mai bătrână decât bunicii care îşi însoţesc nepoţii la spectacole. Sunt un martor credibil al naşterii şi devenirii acestui miracol - spectacolul pentru copii, important nu numai pentru ce se întâmplă pe scenă, ci mai ales în mintea şi în sufletul omuleţilor din sală“.

Piesele din primii ani

Din perioada de început a teatrului spicuim câteva proiecte: în 1966 s-a pus în scenă spectacolul „Cocoşelul neascultător“, în regia lui Ion Lucian, scenografia Ion Luscalov, reprezentaţie apreciată multă vreme pe scena românească şi pe cele internaţionale; primul turneu în străinătate a avut loc în 1968, cu „Năzdrăvăniile lui Păcală“, de Letiţia Popa, în regia lui Barbu Dumitrescu, scenografia fiind semnată de Elena Simirad Munteanu; anul 1971 a adus încă două premiere de spectacole ce au făcut carieră naţională şi internaţională - „Snoave cu măşti“, de Ion Lucian şi Virgil Puicea, în regia Ion Cojar, şi „Pinocchio“, după Carlo Collodi, regia Barbu Dumitrescu.