Album de colecţie - „Oameni și locuri din Covasna și Harghita”

În anul 2002, Înaltprea­sfinţitul Părinte Ioan, Epis­­copul Covasnei și Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, l-a solicitat pe cunoscutul fotograf și om de spirit românesc Emanuel Tânjală să realizeze fotografiile pentru volumul de sinteze monografice „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură”, volum monumental apărut la Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2003. Astfel, timp de câteva săptămâni, Emanuel Tânjală, împreună cu muzeograful Ioan Lăcătuşu - directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, a străbătut peste 100 de localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, fotografiind în primul rând bisericile, şcolile și aşezămintele de cultură românești, dar nu numai. Doar o parte din acest tezaur fotografic a fost valorificat în lucrarea menţionată.

Volumul „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură” s-a bucurat de o bună primire din partea publicului larg și a criticii de specialitate. Redăm un fragment din textul semnat de regretatul părinte profesor dr. Mircea Păcurariu, membru al Academiei Române: „Incredibil, dar adevărat! Tânăra Episcopie a Covasnei şi Harghitei, înfiinţată doar cu nouă ani în urmă, în 1994, a reuşit să dea la lumină cea mai bună monografie eparhială din toată Patriarhia Română! (…)”

În albumul „Oameni și locuri din Covasna și Harghita”, de Emanuel Tânjală, apărut recent la Editura Eurocarpatica, cu o Prefață de Ioan Lăcătușu, sunt valorificate editorial peste 200 de fotografii realizate în documentarea din anul 2002 și care nu au fost incluse în paginele volumului „Românii din Covasna și Harghita”.

Propunerea Editurii Eurocarpatica de a edita un album cu o parte din aceste fotografii a fost primită cu bucurie, fiind demult așteptată. Prietenul Manu Tânjală, cu care ne-am regăsit prin intermediul internetului, după aproape 20 de ani, ne-a mărturisit că pentru domnia sa, albumul propus reprezintă „un proiect foarte important”, care valorifică doar o parte „din marele tezaur... despre un loc extraordinar din pântecul României”, și la care ține... din ziua când a fost pe teren cu bunul său prieten Ioan, din Sfântul Gheorghe. (...) Doamne, - își amintește, cu reală satisfacție, distinsul nostru prieten - ce deplasări de necrezut am făcut împreună pentru realizarea acelei „Biblii” despre Bisericile ortodoxe din Covasna și Harghita. Într-adevăr, a fost nu doar îndeplinirea unei obligații profesionale, a fost o experiență unică, cu mo­­­tivații mult mai adânci, izvorâte din conștientizarea finalității de ex­cep­ție, ale generosului proiect. Întâl­nirile „de etapă” cu vlădica Ioan au constituit tot atâtea prilejuri de a ne „încărca bateriile sufletești”, de la unul din cei mai luminați și iubiți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Albumul de faţă cuprinde imagini despre oameni, portrete, la muncă, pe ulițe, la biserică, la școală. Peisa­jele sunt demne de un album fabulos despre România. Sunt prezen­tați oameni din toate categoriile socio- profesionale, locuinţe, respectiv arhitectură tradiţională, dar şi cea con­temporană, port tradiţional, ocupaţii, instituţii culturale şi administrative, lideri locali şi oameni de rând, români şi secui-maghiari, tradiţii, interferenţe culturale româno-maghiare etc.

Prin conţinutul şi mesajul său, albumul se dorește a fi o modalitate elevată și convingătoare de a prezenta frumuseţea şi vrednicia oamenilor din aceste binecuvântate locuri din inima ţării. Albumul cuprinde lăcașuri de cult care fac parte din patrimoniul construit bisericesc ortodox ce aparține Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, patrimoniu format din 157 de biserici construite în perioada 1658-2021, din care 12 așezăminte monahale. Vechile biserici ortodoxe, amplasate de regulă la marginea localităților cu populație etnic mixtă, sunt înconjurate de cimitire în care își dorm somnul de veci generații de români, străjuiți de pietre funerare pe care sunt înscrise nume românești maghiarizate. Majoritatea bisericilor ortodoxe sunt pictate, în secolele XIX-XX, în tehnica frescă. Există picturi realizate în tradiția bizantină de nume cunoscute în iconografia ro­mânească precum: Dumitru și Gheorghe Belizarie, Costin Petrescu, pr. Arsenie Boca, Iosif Vasu ș.a.

Patrimoniul construit laic al ju­de­țelor Covasna și Harghita, format din edificii de arhitectură populară tradițională, cuprinde mai multe locuințe aflate pe lista monumentelor istorice, parte din ele cuprinse în albumul de față, alături de locuin­țele construite în vremurile actuale. Sunt prezentate numeroase imagini care surprind secvențe din viața cotidiană a comunităților etnic-mixte sau monoetnice românești, situate în curbura interioară a Carpaților Răsăriteni, și din așezările etnic-mixte din cele două județe. Oameni frumoși, tineri și vârstnici, cu chipurile luminate de frumusețea și puritatea sufletelor, transmisă din generație în generație. Nu puteau lipsi peisajele de poveste, având în vedere faptul că peste jumătate din suprafața județelor Covasna și Harghita este acoperită de păduri și pășuni alpine, iar între bogățiile subsolului se află vestitele izvoare de apă minerală și gaze mofetice tămăduitoare de la Borsec, Tușnad, Covasna, Malnaș, Vâlcele, Bodoc, Biborțeni ș.a. Toate aceste frumuseți au fost surprinse de sufletul de artist al maestrului Emanuel Tânjală și redate în imagini purtând „marca” sa inconfundabilă.

Așa cum menționează Traian Ungureanu în prefața la albumul „Adevărul lumilor stinse”, fotografiile lui Emanuel Tânjală redau imagini de „bărbaţi şi femei, sate şi case, locuri şi obiceiuri - toată acea forfotă stabilă pe care am numit-o, cândva, lumea românească; (…) portrete, scene şi peisaje, adevăruri pe care lumea veche le-a purtat până în preajma noastră şi a încercat să ni le lase în grijă”. Ele surprind „înţelepciunea, durerea, seninătatea şi puterea acestor oameni, care au dat, şi la noi, o civilizaţie - un fel de a înţelege şi răbda lumea pe care ne sprijinim astăzi”. Din această perspectivă, „fotografiile lui Emanuel Tânjală sunt, astăzi, echivalentul unei necropole vizuale”. De aceea, și în albumul de față am lăsat imaginile să vorbească. În fața „graiului” lor specific și atât de convingător, cuvintele sunt de prisos.

Apariția albumului „Oameni și locuri din Covasna și Harghita”, în paginile căruia sunt prezentate fotografii realizate de artistul fotograf Emanuel Tânjală, ne oferă un bun prilej de a prezenta câteva repere biografice ale autorului albumului, folosind ca principală sursă documentară Arhiva Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, respectiv unitatea arhivistică constituită în urma corespondenței purtate cu Emanuel Tânjală, pe internet (text pe care îl vom publica într-un viitor articol). Astfel, cititorii vor putea cunoaște multe din „tainele” profesionistului, dar și din ipostaze inedite ale omului de omenie, ale credinciosului, care și-a întemeiat întreaga viață pe învățătura creștină, ale intelectualului iubitor al spiritualității româ­nești din satele tradiționale, așa cum sunt cele din zona Vrancei, meleaguri de legendă, unde a petrecut clipe de neuitat în satul bunicilor săi.

Din paginile care pun în evidență personalitatea complexă a lui Emanuel Tânjală, în prefața albumului am prezentat câteva „eșantioane” referitoare la relația sa cu fotografia și la emigrantul plecat din țară de patru decenii, dar al cărui suflet n-a plecat niciodată din România. Pentru Emanuel Tânjală, fotografia este percepută „ca o artă a gândirii, ca o expresie a simțirii și ca o călăuză care m-a acaparat de la 17 ani și care a avut puterea să mă înnoade în mrejele ei!” Intelectualul român implicat statornic și profund în viața societății românești contemporane și-a întemeiat întreaga viață pe credința creștină. „Emanuel Tânjală (SUA) - fotograf și scriitor, afirmă: «Prin lumea asta întunecată, ghidul meu este Dumnezeu»”.

„Lumea fotografiilor lui Manu Tânjală (cum îi spun prietenii) e o lume simplă, aflată la începuturile timpului. Țăranii români imorta­li­zați de el în anii ’60-’70 trăiau așa cum trăiseră și înaintașii lor, aplecați peste sapă, dar cu gândul la Dumnezeu. Cum se vede asta în fotografii? Prin lumină. O lumină lăuntrică ce li se oglindește pe chipuri, cu mult mai puternică decât umbrele sărăciei lor. O lumină blândă, împăcată, înflorită în câte un zâmbet fugar, pe obrazul lor brăzdat, la fel ca pământul. Chipuri de țărani în care poți citi veșnicia, nădejdea în Dumnezeu. Trecut de 70 de ani, Emanuel Tânjală are un zâmbet și o bucurie din alte lumi. Te surprinde prin bunătate și, mai ales, prin credința pe care și-o mărturisește deschis, ca pe un înțeles al vieții”.

Cele câteva texte referitoare la personalitatea artistului fotograf Emanuel Tânjală și la creația sa excepțională, tezaurizată în bibliotecile care păstrează publicațiile la care a lucrat sau a colaborat, în arhiva personală și în albumele sale, permit o mai bună înțelegere a rela­ției complexe între artist și opera sa și a „secretului” frumuseții inconfundabile a fotografiilor care i-au însoțit și călăuzit întreaga viață. Îți mulțumim, dragă prietene Manu, pentru bucuria prilejuită de introducerea în circuitul public a acestei lucrări de colecție, asigurându-te de prețuirea noastră împreună cu sincere urări de sănătate și spor în tot lucrul bun și în valorificarea editorială a talanților hărăziți ție de Bunul Dumnezeu. Aducem mulțumirile cuvenite Secretariatului General al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, care a asigurat cofinanțarea apariției albumului, în cadrul proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”.