Oraşele Oulu (Finlanda) şi Trencin (Slovacia) sunt Capitalele Europene ale Culturii în 2026, astfel că vor găzdui evenimente pe tot parcursul acestui an pentru evidențierea „bogăţiei culturilor europene
14 Ian, 2026
Alexandru A. Philippide şi strămoşii săi intelectuali
La 8 februarie 1979 părăsea această lume poetul Alexandru A. Philippide, la vârsta de 79 de ani. Poet, eseist, traducător, membru titular al Academiei Române, președintele Secției Literare a Academiei, el a fost răsplătit pentru scrierile sale, în 1967, cu Premiul Herder. Câteva dintre sale volume: „Monolog în babilon”, „Aur sterp”, „Stânci fulgerate”, „Visuri în vuietul vremii”, „Vis și căutare”.
Familia Philippide a dat, însă, şi alţi membri cu preocupări intelectuale majore. Un strămoş al poetului a fost Dimitrie (Daniel) Philippide, născut în Grecia, în 1770. Acesta a fost călugăr, un mare erudit şi profesor la Academia Domnească din București. A publicat mai multe lucrări ştiinţifice, printre care şi două manuale pentru şcoala amintită: o Istorie a României și o Geografie a României, pe care le-a tipărit în limba greacă la Leipzig (1816). Istoria lui este prima lucrare ştiinţifică în care apare numele „România”.
Tatăl scriitorului, Alexandru Philippide (1859-1933), a fost lingvist, profesor la universitatea ieşeană, autor al unor lucrări de importanţă capitală în domeniu: „Principii de istoria limbii”, şi „Gramatica elementară a limbii române” (1897). A lucrat cu multă dăruire, vreme de opt ani, la „Dicţionarul limbii române” al Academiei Române. Eminentul tată al poetului a fost academician, la fel ca şi poetul însuşi.
