Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Arcul de Triumf, monument simbolic al întregirii neamului

Arcul de Triumf, monument simbolic al întregirii neamului

Un articol de: Raluca Băloiu - 24 Oct, 2009

Construit provizoriu din lemn şi mucava, Arcul de Triumf a fost ridicat în 1878 pentru marea paradă a Independenţei din 8 octombrie. Cu puţine inscripţii şi decoraţii, pe capitelul arcului erau menţionate numele localităţilor şi datele principalelor bătălii. După acest eveniment, arcul a fost desfăcut, în speranţa construirii unuia trainic. Abia în 1922 a fost ridicat un astfel de arc - de această dată, monument simbolic al întregirii neamului. Pentru realizarea lui a fost ales arhitectul Petre Antonescu, alături de importanţi artişti plastici.

Din descrierea făcută de Virgiliu Teodorescu, faţada principală era străjuită de ronde bosse-uri ce înfăţişau un ostaş român (operă a lui Frederic Storck), unul dac (sculptat de Oscar Spathe), un ostaş din armata lui Mircea cel Bătrân (lucrare a lui Cornel Medrea), un pandur al lui Tudor Vladimirescu (operă a lui Ion Jalea), un ostaş al lui Ştefan cel Mare (operă a lui Dimitrie Paciurea) şi altul din vremea lui Mihai Viteazul (sculptat de Alexandru Severin). Friza arcului era decorată cu alegorii de Cornel Medrea, Mac Constantinescu şi Constantin Baraschi. Alături erau inscripţionate texte redactate de Vasile Pârvan şi Nicolae Iorga. Pe faţada arcului erau amplasate efigiile regelui Ferdinand şi reginei Maria, basoreliefuri create de Alexandru Călinescu, medalioane ce vor fi înlăturate în 1947, când va avea loc o campanie de ştergere a tot ceea ce însemna regalitate. În 1992 efigiile regale au fost restituite faţadei arcului.

Monumentul s-a înălţat pe parcursul a zeci de ani, abia în 1936 a fost finalizată construcţia, iar la 1 decembrie, în acelaşi an, s-a făcut inaugurarea. În 1955, Arcul de Triumf a primit statutul de monument de cultură, iar de la 1 decembrie 1990, aici se sărbătoreşte Ziua Naţională a României.