Calendar popular/sătesc

Luna august s-a împământenit cu diverse denumiri: gustar (căci acum se gustă din mai toate roadele pământului), augustru, agust, măsălari, măselar, secerar.

Despre vreme: Dacă în august nu e căldură, fructele rămân necoapte, iar dacă alunele se fac în cantități mari, e semn că iarna va fi foarte grea. Dacă în luna august plouă, se subțiază vinul.

Sfaturi pentru săteni: Țăranii erau îndemnați să are pământul și să pregătească semănăturile pentru iarnă; Trebuiau să semene pătrunjelul, spanacul, salata, rapița; Alte munci erau: secerișul ovăzului, plivitul viei, sprijinirea cu stâlpi de lemn a crengilor pomilor încărcați de fructe, uscarea poamelor și fasolei pentru a se asigura mâncarea pe timpul iernii. 

Obiceiuri și sărbători 

1 august - numită în tradiția populară ziua Macaveilor, cap de post, Ziua Crucii de vară: Se sfințeau grădinile; Se duceau la biserică spice de grâu pentru ca boabele de grâu ce urmau să fie semănate să dea recoltă bogată anul următor; Se tăiau fagurii, se lua mierea și se lăsa albinelor strictul necesar; Era ultima zi pentru colectarea mierii în stupi; Sătenii consumau vinuri îndulcite cu miere și mâncau turte calde.

2 august - Ziua ursului: Țăranii nu lucrau pentru ca nu cumva animalele sălbatice, precum urșii și lupii, să le mănânce vitele.

6 august - Denumită în popor Pobrejenie, Obrejenie sau Schimbarea la Față a Domnului: Zi cu rezonanță în sărbătorile Ortodoxiei marca și despărțirea de vară, căci frunzele încep să se îngălbenească; Oamenii nu lucrau și duceau la biserică poame din recolta acelei veri; Se răcesc apele și nimeni nu mai are voie să se scalde; Se mănâncă primele boabe de struguri, sătenii folosind următoarele cuvinte: boabă nouă în gură veche; Se credea că cine nu cinstește această sărbătoare se usucă și îngălbenește precum florile. Fetele nu mai spălau rufele, căci altfel nu le mai creștea părul.

15 august - Sântămăria Mare, Adormirea Maicii Domnului: Femeile mergeau la biserică cu diferite ofrande: struguri copți de la soiurile văratice, boabele căzute pe care le numeau „coliva de struguri”, coliva de pomană; Pentru sufletele morților se împărțeau prune și struguri; Femeile culegeau flori și le puneau la icoana Maicii Domnului, prezentă în fiecare casă; Dacă în perioada aceasta înfloreau trandafirii, se credea că toamna va fi lungă; Între cele două sărbători ale Sfintei Mării, oamenii semănau grâul; În calendarul viticol, acum se tocmeau așa-numiții pândarii viilor, acei oameni care păzeau viile de hoți și care alungau graurii și alte păsări care ar fi mâncat strugurii.

29 august - Crucea-mică; Sfântul Ioan de Toamnă; Brumariul, Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul: Sărbătoarea se respecta în mod special pentru că altfel te puteai îmbolnăvi de friguri; Oamenii posteau, nu mâncau fiertură, nici varză, consumau numai struguri. Era interzis să se taie cu cuțitul ceva în această zi, în semn de respect pentru suferința Sfântului Ioan, astfel că totul se rupea cu mâna; Nu se mâncau fructe sau legume roșii sau altceva în formă rotundă care seamănă cu un cap, precum mere, pere, nuci, căpățâni de usturoi; Nu se bea nici vin, pentru că acesta amintea de sângele vărsat al sfântului; Oamenii țineau postul negru, ­numit și sec, „de la cruce până la cruce”, de la 29 august până la 14 septembrie. Dacă respectau acest post, oamenii care aveau păcate mari își puteau mântui sufletele. Inclusiv părinții ori frații și surorile care se supă­raseră și la mânie își aruncaseră unii asupra altora vorbe grele trebuiau să postească acum și să se curețe de aceste fapte ne­demne.

(Sursa: Calendar pentru toți românii 1884, 1885, Antoaneta Olteanu, „Calendarele poporului român”, Elena Nicu­liță-­Vo­ron­ca, „Da­tinile și credințele po­porului român”)