Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Carte veche în Biblioteca Digitală Națională

Carte veche în Biblioteca Digitală Națională

Data: 05 Mai, 2020

Biblioteca Națională a României oferă iubitorilor de carte acces liber, online, la colecțiile din patrimoniul său. Pe lângă arhiva istorică, cititorii au la dispoziție periodice vechi, colecții de carte românească veche, manuscrise, fotografii, partituri muzicale, dar și hărți și documente importante cu caracter civil. Chiar dacă porțile Bibliotecii Naționale a României sunt închise în această perioadă, site-ul instituției, www.bibnat.ro, poate fi accesat oricând, pentru a consulta biblioteca digitală.

Dintre cele 7.133 de titluri de carte românească veche, multe pot fi considerate rare sau foarte rare. Printre aceste exemplare deosebite întâlnim „Apostol slavonesc”, tipărit de logofătul Dimitrie Liubavici în anul 1547, la Târgovişte, şi „Manual în contra lui Karyiophillis”, scris de Dositheiu, Patriarhul Ierusalimului. Biblioteca Naţională este deţinătoarea singurelor exemplare din ţară ale acestor lucrări. În colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale a României se mai găsesc multe alte cărţi de valoare, precum „Liturghier slavonesc”, tipărit de ieromonahul Macarie în anul 1508; prima tipăritură românească „Triod slavonesc”, tipărit de Diaconul Coresi la Braşov, în anul 1578; „Sbornik slavon”, tipărit de Diaconul Coresi la Sas-Sebeş în 1580; „Evanghelie învăţătoare”, în limba română, tipărită la Govora, în anul 1642.

În Biblioteca Digitală Națională veți avea ocazia să răsfoiți lucrările reginei Elisabeta, semnate Carmen Sylva, „Din cugetările unei regine”, ediţie liliput cu legătură originală în piele, și „Poveştile Peleşului/ Pelesch-Märchen”, ediţie bilingvă în română şi germană. În cadrul arhivei istorice sunt reunite importante mărturii despre viaţa şi activitatea membrilor Casei Regale, dar și despre oameni politici și istorici. Călătorind din secolul al XV-lea până în secolul al XIX-lea, găsim în arhive răvaşe şi hotărâri domneşti, porunci ale ocârmuirii, zapise de zălogire, de arendăşie şi de vânzare, jalbe și foi de zestre, care dezvăluie pagini din istoria vieţii sociale şi economice a Ţărilor Române. Întreaga bogăție culturală și istorică a Bibliotecii Naționale a României o puteți descoperi în Biblioteca Digitală Națională.

(Alexandra Drugan)