Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Casa Memorială Anton Pann, Vâlcea

Casa Memorială Anton Pann, Vâlcea

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 19 Mai, 2022

Casa care adăpostește expo­ziția memorială Anton Pann este monument de arhitectură urbană, construit la jumătatea secolului al 18-lea, având foișor și pivniță. Expoziția punctează peregrinările în zona Vâlcii, datând din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui care a rămas în conștiința urma­șilor drept „fiul Pepelei cel isteț ca un proverb” și care a fost „dascăl de musichie” la școala organizată pe lângă Episcopia Râmnicului, după cum se arată pe site-ul muzeului. 

Anton Pann (născut în 1794 în Bulgaria) s-a refugiat, în 1821, la București, iar în 1827 a fost numit profesor de muzică bisericească la Seminarul din Râmnicu Vâlcea. Îndrăgostit de nepoata stareței de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, a fugit la Brașov, unde cei doi s-au căsătorit. În acest timp și-a schimbat numele inițial în Antonie Pantoleon și mai apoi în Anton Pann. Din 1828, revenit la București, a activat ca profesor de muzică și tipograf, având atelierul propriu, unde au fost editate toate lucrările sale literare și muzicale. 

După victoria Revoluției în Țara Românească, la 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, Anton Pann a participat la ceremonia organizată cu prilejul „sfințirii stindardelor libertății naționale după noua constituție”, când s-a cântat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române”, pe versuri de Andrei Mureșanu, a cărui muzică o compusese, adaptând melodia cântecului „Din sânul maicii mele”. Acest moment a reprezentat prima intonare a viitorului imn de stat al României.

Expoziția din casa-muzeu ilustrează interiorul unei modeste locuințe de târg de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind piese de mobilier (divan, bibliotecă, masă, scaune), obiecte decorative, portrete ale unor personalități din epocă. În a doua încăpere este prezentat un interior în care se află mobilier pictat, specific zonei transilvănene, evidențiind legătura pe care Anton Pann a avut-o cu acest loc. În ultima încăpere a muzeului sunt prezentate lucrări muzicale, culegeri de folclor, poezii și povestiri ale lui Anton Pann. 

Citeşte mai multe despre:   Anton Pann  -   expozitie  -   casa memorială