Colocvii de istorie a textelor vechi

Sâmbătă, 8 octombrie, a avut loc la Biblioteca Sfântului Sinod cea de-a doua ediţie a "Colocviilor de istorie a textelor vechi". Această serie de expunere a cercetărilor pe baza investigaţiilor asupra cărţilor şi manuscriselor rare a fost inaugurată anul trecut, împreună cu Vestigia Manuscript Research Center din Graz.

În 2010, tema simpozionului a fost "Texte liturgice româneşti", în centrul cărora a stat cunoscutul "Slujebnic" trilingv al mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei (mijlocul secolului al XVII-lea). Miezul comunicărilor de atunci l-au constituit studiile realizate de echipa de profesori: Cătălina Velculescu, Zamfira Mihail, Ileana Stănculescu şi Ovidiu Olar. Publicate şi într-un volum aparte, ca preliminarii la o editare a manuscrisului.

Anul acesta, Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim şi-a asumat integral colocviul. Subiectele în discuţie au fost: "Botezul şi cununia în texte medievale" şi "Cercetări inedite privind istoria cărţii vechi". Prima temă a fost aleasă în urma proclamării de către Biserica Ortodoxă Română a anului 2011, ca fiind dedicat Botezului şi Familiei creştine, iar cea de-a doua se leagă de profilul organizatorului, biblioteca sinodală.

Personalităţi şi comunicări de excepţie

Considerăm biblioteca nu ca pe un depozit inert de documente manevrate de oameni numiţi bibliotecari, ci, în afară de rolul ei de documentare şi informare, o percepem ca pe un centru de cercetare, mai ales dacă deţine colecţii de patrimoniu, carte veche, manuscrise etc. Aşadar, este explicabil faptul că au fost invitaţi la colocviu profesori, cercetători care lucrează zi de zi cu manuscrise şi cărţi vechi. Este necesar să vorbim puţin despre invitaţii conferenţiari, cu menţiunea că toate comunicările au fost excepţionale, pentru că au prezentat lucruri noi, necunoscute istoriei culturii şi spiritualităţii noastre. În ordinea susţinerii comunicărilor, cercetătorii au fost: dr. Ion Marian Croitoru de la Atena, care a adus o viziune nouă asupra aşa-zisului conflict dintre patriarhul Constantinopolului, Nifon al II-lea, şi Radu cel Mare, care îl chemase pe Sfântul Nifon pentru a fi mitropolitul Ungrovlahiei.

Datele se susţin pe un manuscris de la Mănăstirea Varlaam-Meteora (Grecia), necunoscut istoriografiei noastre. Fac menţiunea că Marian Croitoru predă şi la Târgovişte, iar teza lui de doctorat se constituie ca un adevărat tratat de cultură românească veche, cu peste 1.500 de pagini, fiind deja publicată în Grecia şi adoptată ca manual în mai multe facultăţi, nu neapărat de teologie. Dacă până acum eram cunoscuţi doar din spusele altor etnii, acum, românii, vor fi înţeleşi prin ceea ce relatează un istoric român.

A urmat prof. dr. Margaret Dimitrova de la Universitatea "Sfântul Climent Ohridski", de la Facultatea de Limbi Slave din Sofia, care a prezentat rânduiala Tainei Sfântului Botez pe baza a numeroase texte din manuscrise şi cărţi slave, puse în paralel cu cele greceşti. Unele din manuscrisele citate de prof. Dimitrova au fost elaborate în ateliere româneşti, iar azi sunt păstrate în Bulgaria. O altă persoană de excepţie, dr. Florin Marinescu de la Institutul de Studii Neo-Elene din Atena, a făcut un fel de retrospectivă a cercetărilor şi a rezultatelor obţinute de-a lungul a 30 de ani în arhivele şi bibliotecile greceşti, îndeosebi în cele din Muntele Athos, (unde ştim prea bine că nu are acces oricine). A urmat Ovidiu Olar cercetător la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucureşti. El a vorbit despre vremuri de ananghie, respectiv despre "Sinodul de la Târgovişte din 1659. Controverse asupra validităţii botezului luterano-calvin". După Ovidiu Olar, ne-a încântat prof. dr. Zamfira Mihail cu "Mărturii despre serviciul liturgic în Ţările Române în secolul al XVII-lea", fiind discutate aspecte noi, pe baza unui Liturghier-manuscris din sec. al XVII-lea aflat în Biblioteca Sfântului Sinod. Zamfira Mihail ne-a ajutat enorm, alături de conf. dr. Maria Osiac de la Universitatea din Bucureşti, la traducerile din limba rusă şi la întreţinerea dialogului, pe toată durata colocviului, cu invitaţii din Rusia.

O prezenţă notabilă, anul acesta, a fost dr. Vera Podkovyrova, şefa Secţiei de manuscrise de la Academia de Ştiinţe din Sankt Petersburg, care a discutat despre cum este reprezentată Taina Sfântului Botez în miniaturi din colecţia pe care o coordonează. În special, cronicile ilustrate au constituit materialul principal de documentare şi ilustrare pentru videoproiecţie.

I-a urmat o personalitate a lumii istorice moscovite, prof. dr. Irina Pozdeeva de la Institutul Arheografic, Facultatea de Istorie din Universitatea "Lomonosov" din Moscova. Comunicarea s-a construit pe investigaţii recente în arhiva Curţii tipografice din Moscova, care a fost deschisă pentru cercetare de puţin timp. Acolo s-au elaborat, în întreg secolul al XVII-lea, sute de ediţii de carte de cult şi de învăţătură pentru popor. Dintre acestea, multe au circulat şi în Ţările Române, ca dovadă, Biblioteca Sfântului Sinod păstrează exemplare remarcabil conservate, cărţi care s-au utilizat intens în biserici. Este important să înţelegem parcursul acestora, de unde a pornit iniţiativa tipografică, cine a lucrat la aceste volume, elaborate în plină reformă niconiană. Prof. Pozdeeva nu a publicat până acum rezultatele obţinute, dar le-a prezentat, public, întâia oară, în colocviul nostru. Adăugăm că cele două invitate din Rusia au catalogat în câteva zile de răgaz o parte din manuscrisele slave aflate în colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod. Au uimit rapiditatea, concizia şi felul în care au colaborat. Recunoşteau pe moment scriptoriul de unde ieşise manuscrisul, parcursul avut, iar pe baza filigranelor şi însemnărilor marginale sau din colofon stabileau anul. La noi au rămas puţini specialişti în domeniul slavisticii şi sunt foarte ocupaţi, aşa că am marcat încă o victorie şi am deschis un drum nou.

Profesoarei Irina Pozdeeva de la Moscova i-a urmat dr. Erich Renhart, conducătorul bibliotecii Universităţii din Graz. Acesta a făcut o retrospectivă asupra patrimoniului scris, scopul Centrului Vestigia pe care îl conduce fiind, după spusele sale: "Căutarea cărţilor vechi în colecţii din Est şi Vest." De asemenea, dr. Renhart a propus proiecte de digitizare şi conservare a documentelor vechi. În continuare, au susţinut un frumos referat - "Maica Domnului în trandafir" - prof. dr. Cătălina Velculescu şi conf. dr. Ileana Stănculescu. Comunicarea a fost ilustrată cu imagini preluate din "Slujebnicul" mitropolitului Ştefan şi din alte documente, precum sculpturile de la Mănăstirea Sf. Antim Ivireanul, cu sugestii ale Sfintei Fecioare în reprezentarea trandafirului. De altfel, au fost decriptate câteva desene ce o înfăţişează pe Maica Domnului în trandafir, ea fiind "rugul cel nears şi floarea cea neveştejită", cum o slăveşte "Acatistul Bunei Vestiri".

Noi punţi de comunicare

În încheiere, subsemnatul a făcut o comunicare însoţită de imagini referitoare la noi descoperiri despre bibliotecile unor pasionaţi colecţionari din Evul Mediu românesc: Constantin Cantacuzino, Antim Ivireanul, Nicolae Mavrocordat, mitropolitul Neofit Cretanul, toate susţinute cu exemplare din Biblioteca Sfântului Sinod.

După colocviu a fost organizată o excursie documentară la Mănăstirea "Radu Vodă" şi la Mănăstirea Cernica, unde se află câteva muzee şi o bibliotecă foarte bogate în cărţi şi manuscrise, cărora li se adaugă şi multe alte obiecte frumoase. Am ales Cernica, întrucât aici a funcţionat un vestit atelier de copişti şi traducători format de ucenicii stareţului Paisie de la Neamţ. Toate comunicările vor fi publicate în volum, alături de cele de anul trecut, întrucât am găsit şi o sursă de finanţare. Suntem foarte bucuroşi, de asemenea, de cărţile primite de la oaspeţi; este vorba de lucrări recente, privind manuscrisele şi cartea veche din zona balcanică.

Încă nu dezvăluim tema colocviului de anul viitor, dar sigur va rămâne secţiunea de istorie a cărţii. Suntem profund recunoscători susţinătorilor noştri financiari, Compania Policolor S.A. şi Mănăstirea Antim, ale căror contribuţii au făcut posibil demersul nostru ştiinţific, şi aceasta, constant, de câţiva ani încoace.

În concluzie, considerăm că ne-am atins scopul pe deplin. Am zărit în sală cercetători şi destui tineri, de la academie, universitate, de la Institutul de Studii Sud-Est Europene, ceea ce dovedeşte că am reuşit să reunim specialişti, să se spună şi să se afle lucruri noi, inedite, să se stabilească anumite direcţii de cercetare şi viitoare colaborări. Am provocat discuţii, întrebări. De asemenea, am făcut mai vizibile colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod, oferind ocazia de a fi cercetate.