Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Dezbatere despre revistele culturale la Arad

Dezbatere despre revistele culturale la Arad

Un articol de: Daniela Șontică - 13 Mai, 2017

Ediţia a IV-a a Colocviului naţional al revistelor de cultură s-a desfăşurat pe 7 mai 2017 în sala festivă a Consiliului Judeţean Arad, în organizarea revistei „Arca”. Amfitrion: scriitorul Vasile Dan, redactorul-şef al revistei gazdă, iar moderator, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR).

Au dezbătut tema „Ce fel de revistă de cultură (ori literară) scoatem?” reprezentanţii revistelor USR şi ai revistelor editate sub egida USR, la colocviu participând zeci de autori din întreaga ţară.

„Literatura trebuie iubită şi căutată nu doar în forma prezentată în cărţi şi manuale, ci şi în revista literară, culturală. Mai mult decât atât, scriitorul trebuie iubit nu doar postum, prin opera sa, ci şi în timpul vieţii”, a spus în deschidere Vasile Dan. 

Nicolae Manolescu, directorul revistei „România literară”, a precizat că literatura nu întâmplător este foarte importantă, ea are o legătură directă cu conservarea limbii în care se scrie. A tras un semnal de alarmă cu privire la pierderea limbii literare şi la pericolul degradării limbii române în zilele noastre. De aceea, „ideea că revistele literare ar putea să dispară într-o zi ar fi una care ne-ar duce într-o situaţie de mare panică. Din revistele culturale ne facem o idee, aflăm ce să citim, ce este valoros scris. Dacă nu ar exista o presă culturală, ar fi o nenorocire”, a concluzionat preşedintele USR.

Nicolae Prelipceanu („Viaţa Românească”) a adus în discuţie condamnarea elitismului revistelor, unii autori reproşând acest lucru conducătorilor de reviste literare. „Revistele se fac, totuşi, de către nişte persoane care sunt o elită acolo unde sunt. În acelaşi timp, revistele mici locale au o viziune foarte ciudată, în paginile lor găseşti o relativizare a valorilor, se izolează cumva în spaţiul lor strâmt, eludând cultura naţională actuală.”

Mircea Mihăieş („Orizont”) a punctat că aliaţii realizatorilor de reviste trebuie să fie profesorii şi studenţii, constatând cu tristeţe că a întâlnit cazuri de profesori şi studenţi la Litere care nu citesc reviste culturale.

Daniel-Cristea Enache („România literară”) a evidenţiat continua luptă a revistelor culturale în a-şi păstra independenţa, fie ideologică, fie economică.

Dan Cristea („Luceafărul de dimineaţă”) a vorbit despre misiunea importantă a revistelor literare şi a criticului, care trebuie să aducă în mod constant în atenţia cititorilor noi scriitori valoroşi. De asemenea, a remarcat că piaţa revistelor poate face mai mult bine culturii decât piaţa cărţilor.

Gabriel Chifu („România literară”) a subliniat existenţa unei mari rupturi „între ceea ce facem noi în revistele literare şi marele public, valorile noastre nu ajung la public, acesta este interesat mai mult de televizor şi internet”. Cei care fac revistele trebuie să promoveze calitatea, fiind ei înşişi oameni şi scriitori de calitate, mai spunea scriitorul.

Adrian Alui Gheorghe („Conta”) a vorbit despre soarta revistelor de provincie şi a evidenţiat că multitudinea de publicaţii culturale este debusolantă pentru cititorul de azi.

Cornel Ungureanu („Orizont”) semnala existenţa prea multor premii în viaţa literară actuală şi influenţa deloc benefică a revistelor mici, care acordă aceste premii nu totdeauna după principiul calităţii.

Răzvan Voncu („România literară”) a vorbit despre deculturalizarea prin care trece societatea de azi şi că trebuie să-i sensibilizăm pe decidenţii politici cu privire la aceasta. „Statul român nu dă vreun semn că ar reface binomul literatură-şcoală.” De asemenea, a punctat faptul că „presa literară este ultimul bastion al dezbaterii de idei” şi că este important ca revistele să-şi păstreze spiritul critic şi să fim conştienţi că România este şi creaţia revistelor culturale.

Ioan Moldovan („Familia”) a vorbit despre diversele etape ale istoriei revistei „Familia”, subliniind că este o mare responsabilitate „să faci o revistă literară care să-şi poată asuma acest titlu”, asupra revistei apăsând trecutul glorios al celor care au publicat în ea.

Lucia Cuciureanu („Arca”) a pledat pentru diversitatea tematică a presei literare, exprimându-şi rezerva faţă de revistele generaţioniste şi locale.

Vasile Spiridon („Conta”) a evidenţiat că este oportun ca o revistă să oglindească personalitatea liderului ei şi a corpului redacţional.

Gheorghe Schwartz („Arca”) a vorbit despre importanţa educaţiei prin reviste, sugerând autorităţilor ca librăriile locale să creeze un raft special pentru autorii din zona respectivă.

Simona Vasilache („România literară”) a spus că există pericole nu doar în receptarea presei culturale, ci şi în procesul de editare şi marketing cultural, unul fiind deprofesionalizarea meseriilor paraliterare.

Olimpiu Nuşfelean („Mişcarea literară”) a expus două idei principale în discursul său: „Şcoala nu are încă o soluţie pentru a motiva elevii şi profesorii să citească”; „Spiritul critic există şi în revistele locale, dar există şi o presiune oarecum scuzabilă şi de luat în calcul, din perspectiva că autorii locali trebuie să se exprime în revista locului”.

Între scriitorii care au participat la întâlnirea de la Arad s-au aflat: Aurel Maria Baros, Adriana Babeţi, Adrian Popescu, Traian Ştef, Ioan Mătiuţ, Felix Nicolau, Daniela Şontică, M.B. Ionescu-Lupeanu, Călin Gh. Chendea, ­George Vulturescu, Gheorghe Mocuţa, Andrei Mocuţa, Bogdan H. Ungureanu, Petru M. Haş, Mihai Vieru, Domnica Pop, Carmen ­Neamţu, Ioan Dehelean, Gh. Pârja, Petre Don, Constantin Butunoi, Nicolae Silade, Puskel Peter, Ioan Corlan, Lia Alb. La eveniment au participat şi Doru Sinaci, directorul Centrului Cultural Judeţean Arad, şi Claudia Boghicevici, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Dezbaterea a fost precedată, pe 6 mai, de lansarea cărţii de poeme „Salutări din Piaţa Reconcilierii” (Editura Mirador), a lui Gheorghe Mocuţa, şi de un recital al poeţilor invitaţi din ­ţară, în piaţa cu acelaşi nume din municipiul Arad.