Dezbatere pe tema descentralizării la Iași

Lansarea, la începutul acestei săptămâni, a volumului „Regionalizarea. Către un model de ­bună guvernanță a României”, coordonat de cercetătorii Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu și de universitarul George Țurcănașu, a constituit punctul de plecare spre o dezbatere amplă pe tema descentralizării și a avantajelor economice și sociale pe care acest sistem de organizare ­administrativă le-ar oferi comu­nităților locale.

 A fost un real eveniment editorial, nu doar prin greutatea temei, ci mai ales prin perspectiva multidisciplinară a abordării. Zece autori, cercetători și universitari din domenii diverse, au semnat studii consistente în lucrarea publicată la Editura Polirom: Mihai Tălmaciu (economie), Mihai Chiper și Dorin Dobrincu (istorie), Barbu Mateescu și Dragoș Dragoman (sociologie), Ioana Repciuc (etnologie), Marius Balan și Sergiu Constantin (drept), George Țurcănașu (geografie).

Potrivit profesorului Ionel Muntele, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, „volumul nu este un manual de regionalizare”, după cum chiar coordonatorii explică în prefața lucrării, „ci un instrument de familiarizare a publicului cu o serie de concepte (regionalizare, descentralizare, guvernanță teritorială etc.)”, „o colecție de texte care problematizează lipsa descentralizării”, așa cum a apreciat și lingvistul Alexandru Cohal, de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, filiala Iași. Textele publicate tratează aspecte precum decalajele din interiorul regiunilor, centralismul excesiv, excesele centralizatoare ale politicii lingvistice, regiunea ca verigă lipsă din sistemul de organizare administrativ-teritorială. „Este o carte-reper pentru subiectul regionalizării, un instrument insubstituibil de înțelegere a acestui fenomen”, a apreciat profesorul Gabriel Mursa, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a UAIC.

„Deşi studiile au arătat că regionalizarea nu garantează a priori buna guvernanță (self‐governance vs good governance), credem că în cazul României regionalizarea pe contururi (cât mai apropiate de cele) istorice ar putea fi soluţia mult aștep­tatei modernizări a statului, care ar răspunde în mod convenabil atât contextului european, cât şi celui național, respectiv nevoii de dezvoltare a țesutului social-economic al ţării noastre”, arată coordonatorii în textul introductiv al cărții.

Lansarea a fost urmată de o discuție vie, aplicată, despre cum ar putea arăta un astfel de tip de guvernanță, despre vulnerabili­tățile și excesele guvernării centraliste, despre un posibil model de descentralizare care să presupună o foarte largă autonomie economică. Una dintre ideile de forță enunțate a fost legată de reforma administrativă a României, mult invocată în ultimele decenii și rămasă doar la stadiul de teorie. Potrivit lectorului universitar George Țurcă­nașu, de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC, o posibilă reformă ar trebui să abordeze și zona intermediară dintre comună și județ - plasa sau districtul: „Astfel, din 3.200 de entități comunale am putea ajunge la puțin peste 400. Trebuie să ne ferim să creăm regiuni de talie mică. Avem exemplul jude­țului Suceava, din perioada pandemiei, care nu a putut gestiona situația și a fost nevoie de inter­venție de la centru”.

Despre problema disparităților economice între zonele țării și despre nevoia unei mai largi autonomii fiscale la nivel local a vorbit profesorul Gabriel Mursa, care a amintit că articolul 5 al Tratatului privind Uniunea Europeană vorbește ­despre principiul subsidiarității, respectiv despre a lăsa puterea cât mai aproape de cetățean. În viziunea lui, „descentralizarea ar trebui să presupună o libertate foarte mare acordată structurilor locale, regionale, economic vorbind”, fondurile provenite din taxe și impozite ar trebui să rămână în teritoriu, să evite circuitul absurd spre centru și apoi din nou în teritoriu.

Un alt aspect de interes a fost pus în discuție de istoricul Mihai Chiper, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, filiala Iași. El a subliniat necesitatea existenței unei componente de securitate regională, în special în zona Moldovei, în contextul conflictului din Ucraina, care stă sub semnul imprevizibilului. „În interior, România este profund marcată de inechități. Regionalizarea are soluții economice și este foarte importantă pentru comuni­tățile locale”, a spus, în final, istoricul Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, apreciind că volumul este util în înțelegerea fenomnului descentralizării nu doar pentru publicul larg, ci mai ales pentru politicieni.