„Este o selecţie minunată şi vorbesc de toate filmele prezentate în festival“

Festivalul Internaţional de Film de la Iaşi (IIFF), aflat la prima ediţie, a propus publicului, alături de filme de lung metraj, şi filme de scurt metraj, documentar sau de animaţie. Zeci de filme aflate în competiţie vor fi evaluate de un juriu specializat, format din profesionişti afirmaţi prin filmele lor sau experienţa ca membri ai juriilor de la festivalurile de film internaţionale. „Este o selecţie minunată şi nu vorbesc doar de filmele din competiţie, ci de toate filmele prezentate în festival“, a spus actriţa Anamaria Marinca, cea care prezidează juriul de lungmetraj. Ea s-a declarat impresionată de faptul că marele trofeu al festivalului poate fi câştigat de orice film intrat în competiţie, indiferent de secţiunea la care a fost înscris.

În cadrul IIFF pot fi vizionate peste 120 de filme care sunt în competiţie sau care sunt premiere la nivel naţional. Printre aceste filme, multe au fost premiate la festivaluri internaţionale având şanse să câştige şi în viitor trofee importante.

Organizat de Asociaţia Română de Film Independent şi Primăria Municipiului Iaşi, în parteneriat financiar şi cultural cu Centrul Naţional al Cinematografiei, festivalul a început pe 25 septembrie şi se va încheia pe 2 octombrie cu gala de premiere, urmată de proiecţia filmului „Francesca“, în regia lui Bobby Păunescu. Pe 3 octombrie, vor fi proiectate, la Cinema Victoria din Iaşi, filmele premiate.

Aşa cum a menţionat Mihai Chirilov, la Iaşi, publicul poate să vadă „Hurt Locker“ („Geniştii“) regizat de Kathryn Bigelow, film care va avea mari şanse să câştige un Oscar. „Publicul de aici poate vedea înainte un film care va fi cu siguranţă premiat“, a pariat Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului Internaţional de Film de la Transilvania.

Actriţa Anamaria Marinca, criticul de film Stjepan Hundic, regizorul de teatru Andreea Vălean şi regizorul elveţian Oliver Paulus, membri ai juriului secţiunii de lungmetraj din cadrul primei ediţii a Iaşi International Film Festival (IIFF), au vorbit despre filmele aflate în competiţia festivalului şi despre criteriile pe baza cărora vor selecta câştigătorul.

Anamaria Marinca a spus că îşi doreşte, în calitate de membru al juriului, să dezbată cu membrii echipei de jurizare despre filmele aflate în competiţie. „Intenţionăm ca la jumătatea parcursului să dezbatem. Mie personal, aşteptările nu mi-au fost înşelate. Este o selecţie minunată şi nu vorbesc doar de filmele din competiţie, ci de toate filmele prezentate în festival“, a spus Anamaria Marinca, cea care prezidează juriul de lungmetraj, felicitându-i pe organizatori.

Deşi există trei jurii diferite pentru fiecare dintre cele trei secţiuni competitive - lungmetraj, animaţie şi scurtmetraj, ficţiune-, marele trofeu va fi acordat în urma unei dezbateri între toţi membrii celor trei jurii. Oliver Paulus şi Stjepan Hundic s-au declarat şi ei mulţumiţi de selecţia filmelor din festival, precizând că e foarte important un astfel de eveniment, pentru că reprezintă una dintre puţinele ocazii în care publicul poate vedea filme europene, filme de artă.

Alături de Stjepan Hundic, Anamaria Marinca, Oliver Paulus şi Andreea Vălean, din juriul de lungmetraj mai face parte şi actorul Ion Sapdaru.

Documentarul, la baza cinemaului românesc de astăzi

Juriul competiţiei de documentar este format din regizorul turc Necati Sonmez (preşedinte), Marius Iuraşcu, director RADEF România Film, şi regizorul Laurenţiu Damian în calitate de vicepreşedinte al juriului.

La secţiunile destinate filmelor de animaţie şi de scurt metraj, preşedintele juriului este producătorul Cătălin Saizescu, iar membrii acestuia sunt criticul de film Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), şi Alessandro Battaglini, coordonatorul secţiunii de scurtmetraj a Festivalului de Film de la Leeds. Deşi în festivalurile de film, publicul preferă lungmetrajele, Festivalul Internaţional de Film de la Iaşi a propus publicului şi filme de scurt metraj, de animaţie şi documentare, selecţionate de Emanuel Lăzărescu şi a căror valoare a fost lăudată de membrii juriului.

Regizorul şi producătorul Cătălin Saizescu, cunoscut în principal pentru lungmetrajul „Milionari de weekend“, a menţionat că este bucuros că se află la prima ediţie a IIFF: „sunt bucuros că mă aflu aici, într-un oraş plin de istorie şi unde se face istorie cu această primă ediţie a IIFF, cu filme foarte bune“.

La fel şi regizorul turc Necati Sonmez, membru al juriilor FIPRESCI sau al festivalurilor de la Montreal, Chicago, Moscova sau Hong Kong, precum şi Alessandro Battaglini, coordonatorul de scurtmetraj a Festivalului Internaţional de Scurtmetraj de la Leeds, au apreciat că filmele din festival sunt valoroase.

Regizorul Laurenţiu Damian a spus că, din cele 17 documentare, mare parte sunt foarte interesante: „Filmul documentar încearcă să propună acum o formulă apropiată de cea de film artistic, o formulă de poveste apropiată de lungmetraj“ , adăugând că „filmul de documentar a căpătat mare amoploare chiar şi în zona ficţiunii, chiar cinemaul românesc de astăzi este un cinema care are la bază evenimentul, realitatea, deci, implicit, şi documentarul“.

„Desenele animate nu sunt doar Disney“

Filmele de animaţie prezentate în competiţia de la IIFF propune spre vizionarea publicului nu doar filme cu mesaje deosebite, dar şi tehnici „geniale“ care pot fi predate în şcolile de profil, după cum remarcă membrii juriului. Alessandro Battaglini a spus că de cele mai multe ori publicul crede că desenul animat este doar ceva ce se adresează copiilor, dar nici companii specializate precum Disney nu fac filme animate doar pentru copii: „Acum se fac filme de animaţie destul de dure chiar, cu diverse mesaje, nu doar comedii sau filme pentru copii“.

Membrii juriului au mai remarcat că în competiţie sunt unele filme de animaţie care sunt realizate prin tehnici foarte avansate, pe când animaţia din România a rămas în urmă la acest capitol, mai ales după ce realizatori de filme de animaţie foarte buni au plecat să lucreze la companii mari din străinătate. „Nu trebuie să ne gândim la animaţie ca la Dream Works sau la Disney, e ceva diferit!“, a spus Emanuel Lăzărescu, selecţioner al filmelor.

Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului de Film din Transilvania (TIFF), a spus că a avut surpriza să vadă în acest festival scurtmetraje foarte bune, mai ales din Germania. „Când participi la un festival se întâmplă mai totdeauna ca ceva să îţi sară în ochi, un grup, o ţară, se poate să fie un an bun pentru cinematografia dintr-o ţară. Din cele 31 de filme alese de Emanuel Lăzărescu în acest an, majoritatea celor bune, din punctul meu de vedere, vin din Germania“.

Premiile acordate la prima ediţie a IIFF sunt: Marele Trofeu IIFF, Premiul pentru cel mai bun film românesc, Premiul pentru cea mai bună regie, Premiul pentru cel mai bun documentar, Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj, Premiul pentru cel mai bun film de animaţie şi Premiul Publicului.

„«Cârligul» turistic trebuie folosit“

Mihai Chirilov, în calitate de director artistic al festivalului TIFF, a vorbit despre începuturile festivalului din Transilvania, arătând că manifestarea a fost intens mediatizată încă de la început, „dar am avut noroc pentru că toată lumea se întreba unde să se facă festivalul, în Oltenia, în Dobrogea, în Transilvania, în Moldova“. Mihai Chirilov a spus că argumentul esenţial pentru alegerea locului pentru festival a fost numărul spectatorilor în sălile de cinema: „Am luat cifirele care arătau frecvenţa la cinema, situaţia sălilor de cinematograf, iar în 2002 situaţia era mai dramatică decât acum. La vremea respectivă, în 2002, indicele privind frecvenţa publicului la cinema era mult mai mare în Cluj, nu am pornit cu un handicap, ne-am agăţat de o cifră. Nu au fost încasări fantastice şi nu

s-a călcat lumea în picioare să vină la cinema decât poate la 30% din program, în rest am avut şi săli cu cinci oameni sau zece oameni, dar şi săli de 1.000 sau 1.500 de oameni. Nu se aşteaptă nimeni să dai lovitura cu scurtmetraje sau cu documentare, dar important este să le ai în festival, să creezi o continuitate, azi vin zece oameni, mâine patruzeci, poimâine două sute“.

Referitor la ceea ce evidenţiază un festival de film făcut la Iaşi, IIFF, faţă de TIFF de la Cluj, în opinia lui Mihai Chirilov este importantă regiunea: „Fiecare festival, eveniment cultural, care are loc într-un oraş, într-o regiune, ţară, trebuie să fie, din punctul meu de vedere, un capital care trebuie să fie susţinut şi de Ministerul Turismului. Un festival care se întâmplă în Iaşi trebuie să propună şi anumite trasee turistice pe care trebuie, «mort-copt», să le parcurgi, de exemplu, să mergi să vizitezi Voroneţul sau alte obiective. Un festival trebuie să comprime toate aceste posibilităţi, aceste trasee turistice“, adăugând că festivalurile sunt făcute în special pentru public şi „poate nu toţi cei din public, mai ales cei de aici, vor merge în vizită la mănăstiri, dar cei care vin din America, din Anglia, Germania vin cu filmele lor şi vor fi atraşi să viziteze astfel de locuri. Ei pot fi apoi potenţiali amabasadori pentru festival în viitor, pot spune «am fost acolo, mergeţi, dacă sunteţi invitaţi, nu staţi pe gânduri, dacă în acelaşi timp sunteţi invitaţi şi în altă parte, mergeţi aici». Mi se pare foarte important că în Iaşi este un festival, iar «cârligul» turistic trebuie folosit“.