Expoziţie de aur şi argint antic

Din vremuri străvechi, aurul şi argintul au exercitat o fascinaţie teribilă asupra oamenilor, pentru bogăţii s-au ciocnit imperii, strălucirea metalelor preţioase simbolizând nemurirea, nestricăciunea de dincolo de viaţa pământească, în care oamenii au crezut, în diverse forme, mereu. 

Istoria din secolul V î.Hr. până în secolul VII d.Hr. va putea fi urmărită în strălucirea obiectelor de aur şi argint expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României, în cadrul expoziţiei „Aurul şi argintul antic al României“. Expoziţia a început la finalul anului trecut şi va fi deschisă în Bucureşti până la data de 30 martie 2014, după care va deveni itinerată prin mai multe oraşe ale ţării. La muzeul de pe Calea Victoriei nr. 12 vor putea fi admirate peste 1.000 de astfel de exponate, obiecte descoperite pe teritoriul României.

Obiectele, cu valoare estetică, istorică şi simbolică, sunt diverse, de la lucrături simple până la capodopere ale meşteşugarilor orfevrieri de odinioară, care îşi puneau priceperea în slujba evidenţierii puterii regale, ori pentru a sublinia prestigiul şi puterea personajelor importante ale vremurilor. Obiectele expuse aparţin ansamblurilor princiare getice, descoperite în zonele: Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti (de unde provine celebrul coif regal de paradă din aur, datat din secolul IV î.Hr.), Agighiol şi Paretu. Mai sunt obiecte dacice descoperite în zona capitalei Sarmizegetusa Regia (printre care celebrele brăţări spiralate), şi tezaurele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti, precum şi obiecte din tezaure aparţinând Evului Mediu timpuriu şi Antichităţii târzii, descoperite la Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni, Histria.

Brăţările dacice care pot fi admirate în expoziţie sunt doar o parte din cele care au fost descoperite în zona Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 2000, de către căutători de aur şi scoase din ţară pe filiere aparţinând traficului cu valori de patrimoniu. Statul a reuşit să răscumpere o parte din ele şi este în căutarea celorlalte. Brăţările sunt de mari dimensiuni, între 900 şi 1.100 de grame bucata, au ca elemente comune spirala şi şarpele, considerându-se că erau purtate de personaje foarte importante, în cadrul ceremoniilor regale şi religioase.

Au existat controverse în privinţa autenticităţii lor, chiar persoanele implicate în traficarea brăţărilor aruncând această umbră de îndoială, însă specialiştii afirmă că brăţările sunt autentice. După modul în care au fost lucrate şi după compoziţia aurului, chimistul consilier al BNR Horia Petru Ozarchevici şi doctorii Emanuel Petac şi Daniel Spânu afirmă că acestea sunt într-adevăr parte din moştenirea noastră. Brăţările diferă una de alta, dar elementul şarpelui rămâne constant. Ele sunt alcătuite din 4, 5, 7 spirale şi au capete de şarpe la ambele părţi.