Expoziție vestimentară cu parfum de secol XIX

Muzeul Municipiului București (MMB) deține cea mai bogată și variată colecție de costume urbane și accesorii vestimentare din țară. Aceasta este valorificată prin expoziția tematică „Dress Code. Parfum de secol XIX”, organizată la Palatul Suțu. Sunt expuse piese de costum și accesorii vestimentare, dar și piese de artă decorativă din patrimoniul MMB, care evidențiază stiluri, eleganță și atitudini ale unei epoci. 

În zilele noastre, când omenirea a parcurs deja o istorie bogată a vestimentației, orice iubitor de frumos şi care face o incursiune în trecut își poate pune întrebarea: Ce a însemnat protocolul vestimentar în secolul XIX? Care erau ținutele pentru biserică sau pentru teatru? Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să cunoaștem istoria vestimen­tației și regulile care s-au succedat în timp, cel puțin în societatea românească.

Elementele care compun eticheta vestimentară pot fi cunoscute nu doar din cărți ilustrate sau filme, ci şi într-o sală de muzeu. Rochiile de plimbare, cele de bal, mantia de teatru, rochia de mireasă, toaleta de doliu, vestimentația de interior, costumele bărbătești, precum și accesoriile care le însoțeau, toate acestea reprezintă povestea unei lumi, pe o anumită treaptă a timpului, o lume ghidată de reguli, orgolii și morală.

Curatorul expoziției „Dress code. Parfum de secol XIX”, Maria Camelia Ene, expert în îmbrăcăminte și accesorii în cadrul MMB, afirmă că „existau legi nescrise, foarte severe, pentru îmbrăcămintea potrivită fiecărei ore din zi, iar cel care le încălca putea fi pedepsit prompt prin ignorare de către semenii necru­țători, care pândeau orice gafă a elitei sale spre a o stigmatiza. Bucureștiul a absorbit tot ce a adus Apusul”. 

Moda „nemțească”, cum i se spu­nea la începuturi, „a fost în­sușită mai întâi de femei, accen­tuân­du-le gustul pentru lux, mult mai mult decât băr­baților, ocu­pați prioritar de politică. Garderoba era diferită în funcție de momentul zilei sau de activitatea pe care o avea respectabila doamnă. Exista, deci, un îndreptar al ți­nutelor, publicat la 1870, Codul toaletei civile, care reglementa ținuta în funcție de împrejurările în care se afla o doamnă, sau de oră. Exista protocol vestimentar pentru momentele zilei, pentru evenimente vesele și triste: plimbări, vizite, baluri, spectacole, audiențe, vânătoare, nunți, dar și pentru înmormântări”, mai spune curatorul expoziţiei.

Ţinutele expuse la Palatul Şuţu pot fi admirate până la data de 27 martie 2022, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. (A. D.)