La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Feminitate şi maternitate în preistorie
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aduce în atenția publicului o nouă expoziție, intitulată „Feminitate și maternitate în preistorie. Reprezentări plastice antropomorfe neo-eneolitice din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României”, care oferă publicului oportunitatea de a afla povestea unora dintre cele mai spectaculoase artefacte din această perioadă îndepărtată din istoria omenirii. Expresive, cu o mare încărcătură emoţională şi simbolică, multe dintre reprezentările plastice antropomorfe constituie adevărate capodopere ale artei preistorice.
Discursul expoziţional este structurat în jurul unor bunuri culturale arheologice excepţionale din colecţia de obiecte preistorice a MNIR, întruchipări miniaturale ale formelor feminine, statuete şi vase, care au rezistat mai bine de 6.000 de ani. Mai mult sau mai puţin abstractizate, acestea ilustrează elemente specifice lumii neo-eneolitice. Sunt prezentate unele dintre cele mai valoroase şi mai bine păstrate statuete şi vase din lut, precum şi figurine din os, ce imită, într-o manieră mai mult sau mai puţin realistă, silueta umană. Adesea au un decor elaborat, cu desene geometrice sau spiralate, incrustate pe suprafața corpului, sugerând elemente de vestimentaţie, podoabe și coafuri. Printre acestea se numără exemplare unice, expuse acum pentru prima dată publicului larg.
Se regăsesc în expoziţie şi piese care definesc unele dintre cele mai cunoscute culturi arheologice neo-eneolitice identificate pe teritoriul României, începând cu Vinča, Hamangia, Vădastra și terminând cu două dintre cele mai strălucite societăţi preistorice din sud-estul Europei, Cucuteni și Gumelnița. Exponatele au fost descoperite în timpul campaniilor de cercetări arheologice desfăşurate începând cu prima parte a secolului al XX-lea până în prezent, în aşezările comunităţilor amintite din judeţele Dolj, Tulcea, Olt, Călăraşi, Ilfov, Teleorman, Iaşi şi Neamţ.
Înţelese ca expresii ale realităţii, ale unor aspecte ale vieţii cotidiene, ale identităţii femeii, ca reprezentări ale unor divinităţi sau ca obiecte de cult, existenţa acestor artefacte este strâns legată de viaţa spirituală a societăţilor preistorice, înfăţişând, prin imagini simbolice, valorile şi principiul feminităţii. Ele ne oferă informații despre dezvoltarea comunităţii, despre credințele, preocupările, mai mult sau mai puţin artistice, şi idealurile oamenilor din trecutul îndepărtat. Piesele din cadrul expoziției vor putea fi admirate până la sfârșitul lunii martie 2024, de miercuri până duminică, orele 9:00-17:00. (A. D.)