Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură File din istoria lunii august

File din istoria lunii august

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Cultură
Un articol de: Prof. Dr. Dorin Stănescu - 02 Aug, 2021

1 august - Dimitrie Cantemir primeşte Diploma de membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin (1714); 100 de ani de la crearea Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (1921).

2 august - Stalin creează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940) pe teritoriul ocupat de URSS, prin ultimatumul adresat României, bazat pe înţelegerea secretă cu Germania fascistă, concretizată în odiosul Pact Ribbentrop-Molotov; Are loc prima vizită la Bucureşti a unui preşedinte american, Richard Nixon (1969); 130 de ani de la naşterea compozitorului, dirijorului şi pianistului român Mihail Jora (1891) şi 50 de ani de la moartea sa (1971); 100 de ani de la moartea tenorului italian Enrico Caruso (1873-1921); Ziua memorială a genocidului romilor din perioada Holocaustului (se comemorează evenimentele din 2 august 1944, când 3.000 de romi din lagărul de la Auschwitz-Birkenau au fost ucişi cu brutalitate).

3 august - 420 de ani de la victoria obţinută la Guruslău de trupele lui Mihai Viteazul şi ale generalului habsburg Gheorghe Basta împotriva armatei transilvănene, conduse de principele Sigismund Bathory (1601); 80 de ani de la bombardamentul sovietic asupra Constanţei (1941), Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” fiind grav avariată; Ziua municipiului Timişoara (se celebrează intrarea Armatei române în Timişoara, în 1919).

4 august - Anglia ocupă Gibraltarul (1704), teritoriu care îi aparţine şi în prezent; Armata română ocupă Budapesta (1919); 60 de ani de la naşterea lui Barack Obama (1961), al 44-lea preşedinte american, laureat al Premiului Nobel.

5 august - Se naşte scriitorul Marin Preda (1922-1980).

6 august - 230 de ani de la inaugurarea celebrei Porţi Brandenburg din Berlin (1791); S-a înfiinţat Biblioteca Academiei Române (1867) cu misiunea de a aduna şi conserva fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, adunând până astăzi 14 milioane de unităţi, din care 3,6 milioane de monografii şi 5,3 milioane de publicaţii seriale; 140 de ani de la naşterea savantului britanic Sir Alexander Fleming, laureat al Premiului Nobel şi considerat descoperitorul penicilinei (1881-1955); Începe bătălia de la Mărăşeşti, finalizată cu o răsunătoare victorie a Armatei române, sprijinită şi de Armata imperială rusă, în faţa armatelor Puterilor Centrale (1917).

7 august - Se înfiinţează Primăria Bucureşti, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu (1864); 110 ani de la moartea lui Badea (Gheor­ghe) Cârţan (1849-1911), susţinător al luptei pentru drepturile românilor din Transilvania şi unităţii naţionale; A fost inaugurată, la Iaşi, „Casa Dosoftei”, care găzduieşte Secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii din Iaşi (1970).

8 august - A murit împăratul Traian (117 d.Hr.), cuceritorul Daciei; 195 de ani de la decretul domnitorului Ioan Sandru Sturdza (1826) de ridicare, la Iaşi, a Catedralei Mitropolitane, la propunerea Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costache (lucrările au început abia în 1833).

9 august - 420 de ani de la mişeleasca asasinare, la Turda, a lui Mihai Viteazul (1558- 1601), primul făuritor al unirii Ţărilor Române, la 1600; 30 de ani de la moartea scriitoarei Cella Delavrancea (1887-1991).

10 august - Ştefan cel Mare şi Sfânt, voievodul Moldovei, a dăruit Mănăstirii Putna o broderie monumentală, marea dveră a Răstignirii (1500); Petru Rareş începe ctitorirea Bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava (1534); Palatul Luvru devine muzeu (1793); Se pune piatra de temelie a Castelului regal de la Peleş (1875).

11 august - O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că Dacia era, la acel moment, provincie imperială romană (106 d.Hr.); 565 de ani de la moartea lui Iancu de Hunedoara (1407-1456), voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei; 60 de ani de la moartea poetului Ion Barbu (1895-1961).

12 august - 205 ani de la naşterea lui Ion Ghica (1816-1897), om politic, scriitor şi diplomat român; Alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei (1857), falsificate de caimacamul Nicolae Vogoride, au fost anulate de Imperiul Otoman, la presiunea puterilor europene, iar noile alegeri au fost câştigate de unionişti; 150 de ani de la înfiinţarea cabinetului numismatic al Bibliotecii Academiei Române (1871), primul mare donator fiind V.A. Urechia.

15 august - Sfântul Voievod martir Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, este executat la Constantinopol (1714), acuzat de trădare faţă de Imperiul Otoman, alături de cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, precum şi sfetnicul Ianache Văcărescu; 150 de ani de la Serbarea de la Putna, din 1871, prin care se marcau 400 de ani de la ctitorirea mănăstirii şi se omagia personalitatea voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, sărbătoare inclusă între cele mai importante evenimente ale istoriei noastre, în care generaţia postpaşoptistă şi-a afirmat credinţa în unirea tuturor românilor, în unitatea de neam, limbă şi credinţă. Simbolic, aici s-a vorbit de idealul naţional al românilor, care va fi împlinit în 1918. La această mare sărbătoare au contribuit şi participat Mihai Eminescu, Ioan Slavici (cei doi fiind printre organizatori), Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Xenopol; Ziua Marinei Române.

16 august - La Berlin, din iniţiativa lui Wilhelm von Humboldt, este fondată Universitatea Humboldt (1809); 145 de ani de la naşterea istoricului, omului politic şi luptătorului pentru unirea Bucovinei cu România Ion Nistor (1876-1962); La Turnu Severin au loc tratativele dintre România şi Ungaria pe tema suveranităţii Transilvaniei (1940), eşecul acestora va duce la nefastul şi abuzivul arbitraj de la Viena, în urma căruia nordul Transilvaniei a fost smuls din trupul României Mari.

18 august - 105 ani de la naşterea istoricului Neagu Djuvara (1916-2018); În România, a fost adoptată Hotărârea Consiliului de Miniştri prin care ziua de 23 august era declarată sărbătoare naţională (1949), decizie în vigoare până în anul 1990, când ziua de 1 Decembrie va fi proclamată sărbătoarea naţională a României.

19 august - 705 ani de când regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, acordă Clujului statutul de oraş (1316); 140 de ani de la naşterea compozitorului, violonistului, pianistului şi dirijorului român George Enescu (1881-1955); 130 de ani de la moartea pictorului Theodor Aman (1831-1891).

20 august - 155 de ani de la declararea oficială a încheierii Războiului Civil american (1866); La Bucureşti, apare primul mare cotidian, „Universul”, condus de Luigi Cazzavillan (1884).

21 august - Regele Mihai I începe greva regală, în urma refuzului Guvernului dr. Petru Groza de a demisiona (1945).

22 august - 40 de ani de la moartea poetului Saşa Pană (1902-1981).

23 august - La Bucureşti, este arestat mareşalul Ion Antonescu, iar regele Mihai proclamă ieşirea României din alianţa cu Puterile Axei (1944), eveniment cu o însemnătate istorică aparte, întrucât a contribuit la scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial şi implicit la salvarea a numeroase vieţi; Ziua internaţională a comemorării comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia (proclamată de UNESCO în 1998); Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului (instituită prin Legea 198/2011).

27 august - Domnul Moldovei, Petru Şchiopul (1574-1591), încheie un tratat comercial cu regina Angliei, Elisabeta (1588); 105 ani de la începerea operaţiunilor militare de către Armata română în tabăra Antantei, în cadrul Primului Război Mondial, intrând pe trei direcţii în Transilvania (1916). Operaţiunea a fost precedată de depunerea declaraţiei de război a ţării noastre faţă de Imperiul Austro-Ungar de către ambasadorul român Edgar Mavrocordat; Republica Moldova îşi proclamă independenţa (1990).

28 august - 105 ani de când Germania declară război României (1916).

29 august - Primul bombardament aerian asupra Bucureştiului, executat de Zeppelinul LZ101 (1916). Bucureştiul devenea a treia capitală europeană, după Paris şi Londra, bombardată de aviaţia germană, în Primul Război Mondial.

30 august - La Iaşi, apare prima scriere filosofică românească (1698), „Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul”, scrisă de Dimitrie Cantemir; 130 de ani de la moartea fizicianului, chimistului şi matematicianului român Emanoil Bacaloglu (1830-1891); România este forţată de Germania nazistă să accepte Arbitrajul (Dictatul) de la Viena, prin care ceda Ungariei nord-vestul Transilvaniei (1940); A fost înfiinţată, prin decret, Direcţia Generală a Securităţii Poporului, organ represiv de poliţie politică (1948).

31 august - Ziua limbii române, instituită prin Legea 53 din 2013.