Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Importantă colecţie de documente pentru pregătirea Sinodului Panortodox

Importantă colecţie de documente pentru pregătirea Sinodului Panortodox

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniță - 23 Feb 2014

Pe parcursul anului trecut a apărut la Münster, în Germania, cea mai completă colecţie de documente legate de întrunirile inter şi panortodoxe din anul 1902 până în februarie 2011, intitulată: Anastasios Kallis, „Auf dem Weg zu einem Heiligen und Grossen Konzil. Ein Quellen - und Arbeitsbuch zur orthodoxen Ekklesiologie“ („Pe drumul spre un Mare şi Sfânt Sinod. O carte de izvoare şi de lucru pentru Eclesiologia ortodoxă“), Theophano Verlag Münster, 2012, 647 p.

Această colecţie se întinde de la Enciclica Patriarhului Ecumenic Ioachim al III-lea (1878-1888 şi 1901-1912), din 12 iunie 1902, adresată tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, privind eventualitatea unui Sinod al tuturor Bisericilor Ortodoxe, până la ultima întrunire a Comisiei Interortodoxe Pregătitoare a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, desfăşurată la Chambésy, Elveţia, în luna februarie 2011. Autorul colecţiei este prof. dr. Anastasios Kallis, astăzi profesor emerit, care a predat mai mulţi ani teologia ortodoxă la Universitatea din Münster, în cadrul unei catedre special create pentru un teolog ortodox, precum şi la Universitatea din Berna, în calitate de profesor invitat. Profesorul Kallis este unul dintre cei mai reprezentativi teologi ortodocşi care au făcut cunoscută teologia ortodoxă în spaţiul german. Dintre multele sale publicaţii amintim: „Brennender, nicht verbrennender Dornbusch. Reflexionen orthodoxer Theologie“ („Rugul care ardea şi nu se mistuia. Reflecţii asupra teologiei ortodoxe“) - Theophano Verlag, Münster, 1999, 608 p.; „Das hätte ich gerne gewusst. 100 Fragen an einen orthodoxen Theologen“ („Aş dori foarte mult să cunosc aceasta: 100 de întrebări adresate unui teolog ortodox“) - Theophano Verlag, Münster, 2003, 372 p.; „Von Adam bis Zölibat. Taschenlexikon Orthodoxe Theologie“ („De la Adam la celibat. Dicţionar de buzunar despre Teologia Ortodoxă“) - Theophano Verlag, Münster, 2008, 384 p. şi „Das Jerusalemer Konzil von 2054. Eine Vision der Kirchengemeinschaft“ („Sinodul de la Ierusalim din anul 1054. O viziune despre comuniunea bisericească“) - Theophano Verlag Münster, 2012, 144 p.

Colecţia de documente referitoare la procesul de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe este grupată în cinci etape.

1902-1904 - Începutul drumului sinodal

„Der konziliare Aufbruch 1902-1904“ („Începutul drumului sinodal“), în care este inclusă corespondenţa dintre Patriarhul Ecumenic Ioachim al III-lea şi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale de atunci, printre care este inclusă şi o scrisoare lungă de şase pagini, dar nedatată, semnată de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian (1896-1909).

1923-1934 - Primul pas spre Sinod

„Der erste Anlauf zum Konzil 1923-1936“ („Primul pas spre Sinod“), în care sunt incluse documentele legate de Congresul interortodox de la Constantinopol (1923), care a propus, printre altele, îndreptarea calendarului, apoi întrunirea Comisiei interortodoxe de la Vatoped (1930), care a elaborat prima listă de teme pentru un Pro-Sinod şi Primul Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă (Atena, 1936), care a contribuit la precizarea profilului sinodului pe care doreau să îl convoace Bisericile Ortodoxe.

1948 - Conferinţa de la Moscova

„500 Jahre Autokephalie der Russischen Orthodoxen Kirche - Die Konferenz von Moskau 1948“ („500 de ani de autocefalie a Bisericii Ruse - Conferinţa de la Moscova“), în care sunt grupate toate documentele legate de această conferinţă, care a recomandat, printre altele, ca Bisericile Ortodoxe să respecte fiecare calendarul pe care a hotărât să-l folosească, adică îndreptat sau nu, dar că acest fapt nu constituie motiv de dezbinare, iar data Sfintelor Paşti să se calculeze după calendarul neîndreptat, ca măcar această sărbătoare, cea mai mare din tradiţia ortodoxă, să fie celebrată împreună de toţi ortodocşii.

1948-1970 - Conferinţele Panortodoxe

„Die panorthodoxen Konferenzen 1948-1970“ („Conferinţele Panortodoxe“), respectiv cele patru conferinţe (Rhodos 1961, Rhodos 1963, Rhodos 1964 şi 4 Chambésy, 1968), care au elaborat tematica şi metodologia de demarare a pregătirii propriu-zise a Sfântului şi Marelui Sinod.

1971 - prezent - Conferinţele Panortodoxe Presinodale

„Die Vorkonziliaren Panorthodoxen Konferenzen“ („Conferinţele Panortodoxe Presinodale din 1971 - până în prezent“), în care sunt incluse toate documentele legate de cele patru Conferinţe Panortodoxe Presinodale, toate desfăşurate la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, de lângă Geneva, Elveţia, desfăşurate în anii: 1976, 1982, 1986 şi respectiv 2009, care au avut sarcina să pregătească mai ales textele pentru Sfântul şi Marele Sinod în legătură cu cele zece teme alese.

„Sinodalitatea ca proces de formare“

În fruntea acestei colecţii este reprodusă, mai întâi, o listă impresionantă cu bibliografia întrunirilor prezentate, listă care este cea mai completă la ora actuală, apoi o introducere cu consideraţii teologice pe care autorul a intitulat-o „Sinodalitatea ca proces de formare“. Fiecare întrunire prezentată este prevăzută cu listele complete ale participanţilor, precum şi cu întreaga corespondenţă oficială dintre Bisericile Ortodoxe cu privire la întrunirile respective. Textele adoptate la aceste întruniri sunt reproduse atât în formă de proiect, cum au fost trimise Bisericilor spre studiu, cât şi în forma finală adoptată. Cartea se încheie cu listele complete ale Întâistătătorilor celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale, pe parcursul secolului al XX-lea.

Chiar prin titlul lucrării sale, profesorul Kallis subliniază că întrunirile de care se ocupă constituie un drum, o mişcare, un proces, insistând pe drept cuvânt asupra ideii că în viaţa Bisericilor Ortodoxe pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod a şi început, astfel că acest sinod nu trebuie înţeles doar ca un moment în sine, ci ca un proces, în care Bisericile Ortodoxe au şi intrat. În subtitlul cărţii, se precizază că avem de-a face cu o carte de documente şi de lucru („Quellen - und Arbeitsbuch“), deci nu o simplă carte de vulgarizare a unei tematici, ci o colecţie de documente, care este de altfel în prezent cea mai completă. Această colecţie constituie un excelent instrument de lucru şi un izvor de informare pentru toate Bisericile Ortodoxe în perspectiva pregătirii lor pentru Sfântul şi Marele Sinod pe care-l pregătesc împreună.