Încoronarea de la Alba Iulia, un ceremonial de fast neo‑bizantin

La Biblioteca Academiei Române, în sala „Theodor Pallady”, a fost vernisată joi, 13 octombrie, expoziția „Centenarul încoronării regilor întregitori de țară (1922-2022)”. Despre semnificația momentului istoric și despre piesele expuse au vorbit istoricul Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, și Alina Popescu, curatoarea expoziției.

Publicul poate vedea expuse fotografii cu momentul încoronării de la Alba Iulia din Catedrala Încoronării, portrete ale principalelor personalități care s‑au ocupat vreme de aproape trei ani cu organizarea Serbărilor Încoronării, publicații ale vremii care au relatat pe larg evenimentul, precum și clișeele stereoscopice pe sticlă în care se află momente de la manifestarea din București, de la Arcul de Triumf.

Acad. Răzvan Theodorescu a explicat importanța istorică a ceremonialului de încoronare a regilor Ferdinand și Maria, de la 15 octombrie 1922: „Este un moment deosebit de important, este momentul care sigilează marele proiect românesc al Unirii. De fapt, ceea ce s-a început în 1918 la Alba Iulia s-a încheiat în 1922 tot la Alba Iulia. Vedeți expuse fotografii ale marilor corifei ai momentului, dar în primul rând catolicul Ferdinand și anglicana Maria, care, deși de confesiuni diferite, au devenit suveranii României Mari și ortodoxe, într-un ceremonial de un desăvârșit fast neo-bizantin. Când spun acest lucru mă gândesc că totul se întâmpla sub ochii înțelepți ai lui Nicolae Iorga, care tocmai scria «Bizanț după Bizanț» și ne dăm seama de ce fastul acesta avea o simbolică specială. Erau regina Maria cu fetele sale, care erau reginele din Grecia și din Serbia, ea fiind soacra Balcanilor, o vasilisă, o moștenitoare, într-un fel, a ceea ce fuseseră împărătesele Bizan­țului. Toată costumația ei la încoronare vorbea despre Bizanț și chiar dacă piesele de îmbrăcăminte fuseseră executate în străinătate, ele fuseseră gândite aici, de către pictorul Costin Petrescu. Sunt aici și fotografii cu Costin Petrescu, pictând în Catedrala Încoronării”. 

Vicepreședintele Academiei Române a mai subliniat că încoronarea de la Alba Iulia a fost un moment de mare entuziasm popular, dar, în același timp, a fost un ceremonial așezat sub ocrotirea lui Dumnezeu: „Era vechea tradiție a încoronării, în care coroanele erau duse mai întâi în Altar fiindcă ele moșteneau astfel ceva din harul divin, o coroană fiind trimiterea la coroana de spini a lui Iisus Hristos. Toată această simbolistică a fost bine și inteligent respectată la Alba Iulia. Momentul încoronării de la Alba Iulia este încărcat de simbolistică istorică, religioasă, de tradi­ția ceremonialului bizantin. S-a dorit atunci să se arate că România este un lider al acestui spațiu sud-est european”. 

Alina Popescu, curatoarea expo­zi­ției, a spus că a dorit să pună în valoare, pe lângă fotografiile care redau efectiv încoronarea regilor, persoanele care au stat în culisele organizării acestei serbări, începând cu deputații și senatorii vremii, continuând cu participanții invitați la comisia încoronării, o comisie care, pe parcurs, și-a mai schimbat conducerea și unii mem­bri, dar a reușit să ducă la bun sfâr­șit organizarea acesteia: „Sunt aici surprinse in extenso toate momentele încoronării în fotografii tip carte poștală, care au fost multiplicate în masă și au fost accesibile unui public foarte larg, motiv pentru care, astăzi, majoritatea bibliotecilor și muzeelor din țară le dețin. A fost o formă de propagandă regală oficială care merită a fi văzută. Inedite sunt clișeele stereoscopice pe sticlă ale lui Stelian Petrescu, făcute la București, în a doua zi a serbărilor. Din păcate, a fost o zi ploioasă și ele nu sunt foarte clare. Era surprins cortegiul numit «istoric și etnografic» al costumelor militare ce reprezentau etape de la epoca militară până la Primul Război Mondial, costume concepute de pictorul Costin Petrescu. Se vede mai bine Arcul de Triumf al Încoronării, construit însă în grabă, din materiale perisabile, și care n-a rezistat decât până în 1935. Propaganda regală făcută prin presă a fost uriașă, publicațiile din toate zonele țării au acoperit acest subiect pe larg. Au existat publicații care au făcut efortul de a avea ilustrații color”.

Expoziția a fost realizată de Cabinetul de stampe și numismatică al Academiei Române și va fi deschisă până la 28 octombrie 2022, de luni până vineri, între orele 9:00-14:00.