Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Meșteșuguri artistice dezvoltate în obștile sătești

Meșteșuguri artistice dezvoltate în obștile sătești

Un articol de: Daniela Șontică - 02 Iul, 2019

Iubitorii de artă sacră se pot bucura până la începutul lunii august 2019 de expoziția de icoane pe sticlă, prapori și cruci procesionale „Icoana ortodoxă - lumina credinței”, deschisă la 29 iunie, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, în Sala H.H. Stahl. Lucrările expuse au fost premiate în cadrul concursului cu același nume, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Muzeul Satului.

Ediția a VIII-a a Concursului Național „Icoana ortodoxă - lumina credinței” a fost dedicată Anului omagial al satului românesc și a dorit să pună în valoare arta bisericească de factură populară. La cele trei secţiuni - cruce procesională de lemn, icoană pe sticlă, steag de procesiune (prapor) - au participat artiști cu 58 de lucrări, iar premierea câștigătorilor a avut loc în ziua de 21 mai 2019, la Palatul Patriarhiei - Sala Europa Chris­tiana, cu ocazia hramului Catedralei Patriarhale.

La vernisajul de sâmbătă, doamna Paulina Popoiu, director general al Muzeului Satului, a precizat că este foarte important în zilele noastre „să vorbim despre icoană, nu numai pentru noi, cei născuți mai devreme, ci mai ales pentru cei tineri, să le spunem ce înseamnă icoana și de ce este nevoie de ea”. Doamna director a mulțumit Patriarhiei Române și în mod special Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru ideea de a dedica anul 2019 satului românesc, dar și pentru buna colaborare dintre cele două instituții, precizând că, prin existența unui fond imens de lucrări religioase, „la Muzeul Național al Satului, Dumnezeu se simte acasă, iar noi ne simțim ocrotiți”.

Domnul Nicolae Hrițcu, consilier patriarhal - Sectorul cultură și patrimoniu religios, a arătat bucuria de a colabora cu Muzeul Național al Satului pentru prima dată în istoria organizării acestui concurs. Referindu-se la expoziție, domnia sa a subliniat că „alăturarea elementelor liturgice, cum sunt icoanele, cartea de rugăciuni, crucile de procesiune, praporii, cu obiectele artistice tradiționale, adică elementele de tapiserii și broderie, sugerează ideea de prelungire a spațiului liturgic și cre­ează un cadru expozițional care ne introduce în atmosfera tradi­țio­nală a satului românesc de altădată”.   

Din partea Patriarhiei Române au fost prezenți la eveniment pr. Nicușor Beldiman și pr. George Jambore, consilieri patriarhali în cadrul Sectorului teologic-educa­țional, iar Grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române a încântat audiența cu câteva cântări biseri­cești bizantine.

La vernisaj au participat și doi dintre premianții acestei ediții a concursului, Florin Nicolae Poenaru (premiul I, Secți­unea cruce procesională), artist provenind dintr-o familie celebră de iconari din comuna Laz, județul Alba, și Camelia Popa (premiul III, Secți­unea steag de procesiune), din Otopeni, Ilfov. 

Monahia Atanasia Văetiși, istoric de artă și membru în comitetul de organizare al concursului, ne-a oferit câteva explicații despre începuturile pictării icoanei pe sticlă și a făcut câteva referiri la lucrările premiate și expuse: „Tehnica icoanei pe sticlă s-a dezvoltat mai întâi în Transilvania, în obști­le sătești, pentru că, fiind foarte simplu, mește­șugul a fost accesibil într-un mediu țărănesc, primele școli de iconari fiind exclusiv de meșteri. Trebuie să reținem că în obștile sătești s-au dezvoltat aceste centre de iconari pe sticlă. Era o artă accesibilă, nu presupunea o educație sau o formare specială, era ceva la îndemâna fiecărui țăran. Fiind o artă ușor de transmis, de asimilat, de învă­țat, având o prospețime, o cură­țenie, o naivitate specială, s-a propagat foarte mult și s-au dezvoltat multe ateliere de iconari. Este un meșteșug care până în zilele noastre nu se studiază în academiile de artă, ci s-a transmis din gene­rație în generație. E foarte la îndemână, trebuie să iei doar un model, să-l copiezi în calc, să înveți tehnica de a pune culoarea, să pui foița de aur. În această expoziție se vede clar o știință a compoziției, a cromaticii și, chiar dacă artiștii au copiat modele cunoscute, au făcut-o în mod con­știent, stăpânind știința compo­ziției și armonia culorilor. Partea interesantă în această expoziție mi se pare tehnica aceasta a praporilor. A fost ideea noastră, a organizatorilor, de a introduce în concurs în anul satului românesc acest tip de creație specifică bisericilor de sat, mai ales în Transilvania. Artiștii participanți au reușit să creeze fără a copia, alegând dintr-o documentație bogată de steaguri de procesiune compo­ziții care mie mi se par extraordinare”.