Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi anunță debutul înscrierilor la Concursul Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară - Povești, ajuns la cea de-a 33-a ediție şi care se adresează autorilor
Momente istorice pe șevalet
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) prezintă microexpoziția „Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909-1974)”, proiect curatorial dedicat Zilei Unirii Principatelor Române. Evenimentul de la 1859 și-a găsit ecoul vizual în creația plasticienilor autohtoni care, în efervescența momentului, n-au ezitat să-și manifeste dorința de a-și pune talentul în slujba marelui proiect al unirii celor două principate, Moldova și Țara Românească. S-a constituit, astfel, un bogat corpus de imagini plăsmuite de artiștii epocii, martori direcți a ceea ce astăzi cunoaștem drept Unirea Principatelor Române și fondarea statului român modern.
Expoziția pe care MNIR o propune publicului are o dublă însemnătate și substrat. Aduce în prim-plan Unirea înfăptuită la 24 ianuarie 1859, dar și moștenirea artistică a unui pictor prea puțin cunoscut, Eugen Ispir. Cu acest prilej, sunt expuse pentru prima dată șase lucrări de artă plastică din patrimoniul muzeului, pe care artistul le-a consacrat temei Unirii Principatelor.
Realizatorul proiectului expozițional este dr. Erica Iojă, curator în cadrul MNIR, secția Muzeul Național Filatelic. Aceasta spune că „cele trei picturi în ulei pe carton, respectiv cele trei lucrări de artă grafică realizate în tempera pe carton se remarcă nu doar prin caracterul lor inedit, ci și prin ocurența subiectului lor în întreaga operă artistică a pictorului Eugen Ispir. Cu o predilecție spre naturi statice și peisaje, cu incursiuni discrete în genul portretului, manifestările tributare evenimentelor istorice sunt conjuncturale și periferice în raport cu temele de interes. Așadar, lucrările aflate în patrimoniul MNIR și etalate în cadrul acestui proiect expozițional sunt cu atât mai valoroase, ilustrând scene istorice de care pictorul se apropie în chip insolit, la aproape un secol de la desfășurarea lor. O atenție deosebită îi acordă lui Alexandru-Ioan Cuza, atât din ipostaza de prefect de Galați, cât și de ales ca domn al celor două principate, însă recognoscibile sunt și alte câteva figuri marcante și hotărâtoare în periplul dobândirii unității naționale. Cu precauția cuvenită, îi distingem pe Mihail Kogălniceanu, generalul Ioan Emanoil Florescu, domnitorul Grigore Al. Ghica și proverbialul Moș Ion Roată, căruia Ispir îi acordă prim-planul unei compoziții reprezentând Divanul Ad-hoc al Moldovei din anul 1857”.
Microexpoziția de la MNIR poate fi vizitată până în 20 februarie 2025, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00-17:00. (A. D.)