La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Muzeul Simu, vizitat în realitatea virtuală
Începând de vineri, 21 februarie 2020, timp de o săptămână, cei care sunt în trecere prin Pasajul Universității din Capitală vor putea vizita una dintre cele mai importante instituții muzeale de artă ale Bucureștiului interbelic, Muzeul Simu, într-o variantă demo a aplicaţiei de realitate virtuală experimentată în spaţiul Punctului de informare turistică din acest pasaj. Au fost scanate tridimensional şi fotogrametriate obiecte provenite din patrimoniul acestui muzeu, fiind obţinute reprezentări virtuale fidele realităţii.
Vizitarea unui muzeu interbelic cu ajutorul tehnologiei este, fără îndoială, o experiență interesantă și neobișnuită. Timp de o săptămână, începând de vinerea trecută, trecătorii prin Pasajul Universității din Bucureşti vor putea cunoaște unul dintre cele mai importante muzee de artă, inaugurat în primăvara anului 1910, în centrul Capitalei. Instituția muzeală poartă numele fondatorului său, Anastase Simu (25 martie 1854-28 februarie 1935), academician român, doctor în științe politice și administrative, colecționar de artă. Muzeul Simu a fost construit în formă de templu grecesc, după planurile arhitectului C. Sciky, inspirat după Erechtheion. La vremea aceea reprezenta o premieră instituționalizată în România, care demonstra că artele plastice românești se puteau alătura și compara cu artele plastice universale.
Reconstrucţia în realitatea virtuală a exteriorului Muzeului Simu a fost realizată în anul 2019 de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, prin Centrul Expoziţional Documentar, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României, Arhivele Naţionale ale României şi Manifest Cultural, pe baza planurilor şi fotografiilor de arhivă. Au fost scanate tridimensional şi fotogrametriate obiecte provenite din patrimoniul Muzeului Simu, obţinându-se reprezentări virtuale fidele realităţii. Finanţarea acestei prime părţi a proiectului a fost asigurată din Fondul Timbrul Arhitecturii prin Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Bucureşti, după cum precizează reprezentanții Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic într-un comunicat. Scopul proiectului este reconstituirea cât mai fidelă a instituției muzeale interbelice.
„Au fost modelate cu mare acurateţe exteriorul clădirii, precum şi prima sală, cea dedicată Antichităţii, iar exponatele au fost amplasate într-un spaţiu arhitectural bogat în ornamente, conform fotografiilor vremii. Prin demersul acesta s-a reconstruit virtual nu doar o clădire-reper a vechiului Bucureşti, ci şi funcţionalitatea acesteia, prin inserarea unor obiecte din Muzeul Simu şi prin recrearea experienţei de vizitare. Cu ajutorul unei căşti de realitate virtuală, vizitatorii Punctului de informare turistică pot păşi în spaţiul Muzeului Simu, iar o variantă accesibilă în mediul online a fost încărcată pe platforma Sketchfab”, se mai arată în comunicatul citat.
Muzeul Simu avea cinci săli dedicate istoriei artei universale: arta Antichităţii, cea românească, cea franceză, cea bizantină. În cea de a cincea sală se găseau grafica şi colecţia de miniaturi. Colecţia muzeului număra aproximativ 1.200 de piese în momentul donaţiei către statul roman, în 1927. Anastase Simu a fost primul colecţionar de artă care a propus ridicarea unei construcții dedicate artelor, cu scopul educării cultural-artistice a locuitorilor oraşului conform sintagmei: „Nu doar pentru noi, ci şi pentru alţii”.