O expoziție cu picturi și obiecte artistice ale reginei Maria

.„Maria a României. Regină și artistă” este titlul expoziției din cadrul Art Safari, o ediţie dedicată în întregime femeilor artiste, care se desfășoară în această perioadă la Palatul „Dacia-România” de pe strada Lipscani din București.

Expoziția explorează latura artistică a reginei Maria a României, care a fost nu doar ocrotitoare a artelor, colecționară de artă, scriitoare și fotografă, ci a manifestat un real talent în pictura decorativă, designul de interior și pirogravură.

Avea doar 16 ani, în 1892, când s-a căsătorit cu principele Ferdinand și amândoi se mutau la București pentru a deveni mai târziu regele și regina României Mari. Principesa Maria era deja o prezență apreciată la manifestările publice ale Capitalei și era cunoscut talentul său artistic când, în ianuarie 1902, un grup de artiști importanți ai vremii, în frunte cu sculp­torul Oscar Späthe, o invită să fie președintă de onoare a asociației proaspăt fondate, „Tinerimea artistică”. Ea a acceptat entuziasmată, iar la prima lor manifestare a expus câteva dintre piesele de mobilier, creaţie proprie, stofe ţesute după desenele sale, abordând motive Art Nouveau, şi trei picturi ale sale reprezentând flori.

În cartea sa, „Povestea vieții mele”, mărturisea: „Aveam aplecare numai pentru o singură artă: pentru pictură. Bineînţeles, îmi plăcea şi cititul, dar mă simţeam mai mulţumită cu penelul în mână. [...] Luasem câteva lecţii foarte bune cu o doamnă care fusese profesoara soacrei mele, Ruth Mercier, renumită pentru pictarea florilor. Dragostea mea de culoare şi un simţ înnăscut al liniei mi-au fost de mare ajutor; niciodată n-am lucrat destul ca să ajung o adevărată artistă, dar ce ieşea din mâna mea avea o oarecare originalitate şi vigoare, pe cât mi se pare; desenul era bun şi aveam netăgăduit darul culorii. Dându-mi seama că nu voi avea niciodată vreme să mă dedau la studii mai serioase, îmi dezvoltai talentul într-o anumită direcţie, cu aplecare spre partea decorativă, şi dobândii astfel un stil al meu în care forma şi culoarea jucau rolul de căpetenie. Prinsesem bine meşteşugul lui Mercier în întrebuinţarea culorilor, diluate într-un belşug de apă, aşa încât florile mele şi după ce se uscau păstrau o adâncime catifelată ce aminteau natura şi desfăta ochii. În asta îmi arătam iscusinţa”.

În expoziția „Maria a României. Regină și artistă”, realizată în parteneriat cu Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași și Muzeul Naţional Cotroceni, pot fi văzute atât flori pictate de regină, în special crini, maci, iriși și nuferi, dar și piese de mobilier proiectate de ea, fotografii realizate de ea sau portrete ale sale, albume ale căror coperte sunt pictate de fosta suverană, precum și manuscrisul regelui Ferdinand, realizat în anul 1906 la Castelul Pelișor, compus din 50 de file de pegamoid, pe care au fost pictate flori, însoțite de versuri de dragoste. De asemenea, sunt expuse însemne ale regalității.

Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Na­țional Peleș, a spus la deschiderea expoziției: „Toată lumea știe cât de legată a fost regina Maria de Pelișor, una dintre casele ei de suflet, «o casă de vis», cum a numit-o într-un articol interbelic publicat în revista «Boabe de grâu». De aceea am adus aici expoziția «Maria a României. Regină și artistă». Ea rămâne Regina prin excelență, figura emblematică a monarhiei române, rămâne eroina Marelui Război (...), dar o prezentăm și ca artistă pentru că a fost pasionată încă din tinerețe de pictură și firește că florile au fost subiectul preferat al principesei Maria. Ea a avut o colaborare cu regina Elisabeta - Carmen Silva, și amândouă au decorat mai multe manuscrise. Dar a fost pasionată și de pirogravură și de decorația interioară și de realizarea pieselor de mobilier care au înfru­musețat interioarele Castelului Pelișor. În expoziție se pot admira astfel de piese admirabile aduse din Muzeul Pelișor, piese de tezaur astăzi, realizate de arhitecții Karel Liman și Jean Ernest după ideile și schițele reginei, care a dorit să-și decoreze toate aceste reședințe de la Cotroceni, Pelișor, Balcic, Bran, Mamaia cu piese de mobilier și obiecte de artă în stil neo­românesc. Regina a fost fermecată de arhitectura românească. La Hurezi era prezentă foarte des, dar și la Cula de la Măldărești a lui I.Gh. Duca, iubea mănăstirile din Moldova, iubea tot ce era românesc. A pictat peisaje din sate, troițe, scene cu țărani, deci simțea filonul românesc. Dar a fost pasionată și de arhitectură și a adus o infuzie neoromânească la Cotroceni, cerându-i arhitectului Grigore Cerchez să construiască acea scară cu foișor belvedere care era inspirată de foișorul lui Dionisie Bălăcescu de la Mănăstirea Hurezi. Se întâmpla în preajma Marelui Război și a spus atunci că dacă va fi cumva obligată să părăsească această țară și să nu se mai poată întoarce, în contextul acelui război, ar vrea ca amintirea să-i fie păstrată prin aceste contribuții”.

Expoziția „Maria a României. Regină și artistă” poate fi admirată la Art Safari, până la 15 decembrie 2024.