Posturile de televiziune care urâţesc limba română

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a dat publicităţii un nou raport de monitorizare a greşelilor de limbă română din audiovizual. Prin comparaţie cu monitorizările anterioare s-a constatat un număr aproximativ egal de greşeli, constatându-se însă "persistenţa îngrijorătoare a unor erori elementare semnalate şi de precedentele rapoarte", se arată în sinteza raportului întocmit de specialişti din cadrul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române. Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a spus că va propune, la şedinţa viitoare a Consiliului, sancţiuni pentru posturile care înregistrează un număr mare de greşeli de folosire a limbii române.

În luna aprilie 2010, o echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de pe 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Kanal D, Antena 3, B1 TV, OTV şi N24 Plus) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM). Potrivit raportului final întocmit de specialişti, emisiunile au fost alese în funcţie de audienţă, acoperire naţională, pondere a emisiunilor informative şi de dezbatere, asumarea unui rol cultural şi educativ.

S-au efectuat astfel 300 de ore de monitorizare, analizându-se sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi secvenţele verbale aparţinând invitaţilor în studio.

"În genere, s-a constatat persistenţa îngrijorătoare a unor erori elementare, semnalate şi de precedentele rapoarte de monitorizare", se arată în sinteza raportului.

Greşeli de ortografie, punctuaţie, pronunţie

În textele scrise (de altminteri, foarte scurte), care apar pe ecran, s-au înregistrat greşeli de ortografie şi punctuaţie; în această perioadă de monitorizare au fost înregistrate, din păcate, mai multe cazuri de scriere greşită cu un singur i final, în loc de doi ("Rromi sărbătoresc!", N24 Plus, 9.IV? corect: Rromii; "Nu va fi prezent la funerali", Realitatea TV, 18.IV? corect: funeralii; "nu ai cum sa sti" (fără semne diacritice), OTV, 15.IV? corect: să ştii) - sau cu doi i, în locul unuia singur ("Iar strigă la arbitrii!, Antena 1, 9.IV? corect: arbitri.

"Sunt într-o anumită măsură explicabile greşelile de dactilografiere/tastare sau abrevierile improvizate, cu toate că şi acestea creează o impresie de grabă şi neglijenţă; nu sunt însă scuzabile confuziile care indică ignoranţa, necunoaşterea regulilor de scriere corectă: înebuneşte (Pro TV, 29.IV) -corect: înnebuneşte; influienţa (N24 Plus, 9.IV) - corect: influenţa", subliniază raportul.

Potrivit specialiştilor, cel mai des sunt încălcate regulile de utilizare a virgulei, care apare, incorect, între subiect şi predicat: "Norul, pleacă!" (Prima TV, 20.IV); "Una dintre aripi, a căzut" (Pro TV, 11.IV), "Cel care vinde, va lăsa un mic ajutor pentru biserică" (Realitatea TV, 6.IV) etc.

S-au constatat şi numeroase greşeli de pronunţie: "ştofă" (N24 Plus, 6.IV)? corect: "stofă"; "şpreiul" (Realitatea TV, 6.IV)? corect: "spreiul" etc.

Deşi s-a atras atenţia, în fiecare raport de monitorizare, asupra generalizării incorecte a pronunţiei cs pentru litera x, în cuvinte ca exil, exact, executiv, a exista, exemplu, examen, exerciţii, exactitate, auxiliar, abaterile persistă: "ecsil"" (B1 TV, 8.IV)? corect: "egzil"; "ecsact"" (N24 Plus, 6.IV, 14.IV; Realitatea TV, 7.IV)? corect: "egzact"; "ecsamen" (TVR 1, 19.IV)? corect: "egzamen"; etc.

Dintre abaterile de la norma de accentuare, lingviştii semnalează şi de data aceasta formele prevéderi (RRA, 7.IV; B1 TV, 21.IV; Realitatea TV, 7.IV; Antena 3, 7.IV)? corect: prevedéri, "butelíe" (Kanal D, 15.IV), "butelíí" (Antena 1, 28.IV), "butelía" (Prima TV, 20.IV)? corect: butélie, butélii, butélia; "infanteríe" (TVR 2, 7.IV)? corect: infantérie.

Scăpări morfologice şi de sintaxă

În domeniul morfologiei, lingviştii constată răspândirea unor forme neacceptate de normă. Formele hibride de indicativ imperfect vroiam, vroia, vroiau etc. sunt destul de frecvente la aproape toate posturile monitorizate: vroiam (OTV, 26.IV, TVR 1, 15.IV, TVR Cultural, 15.IV Antena 1, 17.IV), vroiai (B1 TV, 19.IV, Europa FM, 20.IV, Pro TV, 8.IV); vroia (Realitatea TV, 1.IV, TVR 2, 7.IV); vroiau (Kanal D, 16.IV, Antena 3, 7.IV), formele corecte fiind cele fără -r- în radical: voiam, voia, voiau etc.

"Destul de frecventă este şi folosirea verbului a trebui, la indicativ prezent, cu forma de persoana a III-a plural trebuiesc, în locul formei unice de prezent trebuie: "toate încasările trebuiesc acumulate" (Antena 3, 6.IV);"pensiile trebuiesc calculate" (OTV, 20.IV); "s-ar putea să fie drepturi care trebuiesc acordate" (Realitatea TV, 8.IV)", mai subliniază raportul.

În sintaxă, s-a înregistrat din nou utilizarea fără prepoziţia pe a pronumelui relativ care cu funcţie de complement direct: "din informaţiile care le am până acum" (TVR 1, 10.IV) - corect: informaţiile pe care le am până acum. Greşeala a fost înregistrată la mai multe posturi (Antena 3, 7.IV, B1 TV, 26.IV, Kanal D, 16.IV, N24 PLUS, 8.IV, OTV, 7.IV, 17.IV, 18.IV, 19.IV, Realitatea TV, 6.IV, TVR 1, 28.IV). "Dintre numeroasele dezacorduri, unele nu au nici o scuză, nefiind efectul accidental al grabei sau al neatenţiei, sunt de părere specialiştii, care dau şi exemple: "ce-s cu toate bunătăţile astea?" (Antena 3, 3.IV) - corect: ce-i cu toate bunătăţile astea?

Formulările vulgare, îngrijorător de frecvente

Semiadverbul mai nu trebuie să fie plasat înaintea auxiliarului sau a pronumelui neaccentuat: "cine mai o susţine pe doamna Mincă" (B1 TV, 19.IV) - corect: o mai susţine; "Mai ne-au rămas nişte bani" (Kanal D, 2.IV) - corect: Ne-au mai rămas; "soacra ta mai te influenţează" (Kanal D, 26.IV) - corect: te mai influenţează; "ce mai mi-am notat aicea" (OTV, 18.IV) - corect: ce mi-am mai notat. În titrări se întâlnesc frecvent sintagme nominale în care relaţiile sintactice dintre cuvinte nu sunt marcate: "Părinte pacient" (TVR 2, 21.IV) - corect: Părintele pacientului. "Fenomenul este aproape generalizat. Se răspândesc şi unele calcuri sintactice, construcţii traduse din engleză şi neconforme cu tiparele româneşti", mai atrage atenţia raportul.

În plan stilistic, un fenomen îngrijorător este frecvenţa formulărilor vulgare, mai ales la posturile de televiziune Kanal D şi OTV. Specialiştii au selectat doar câteva exemple, altele fiind "mai greu de reprodus": "turismuâ e făcut muci", "ne uităm cu bale la gură la turismul din Bulgaria" (OTV, 20.IV); "Iar ne ţii cu maţuâ gol?" (Kanal D, 6.IV); "Să se buricească" (Kanal D, 8.IV) etc.

"Astfel de greşeli arată o lipsă de cultură"

Persistenţa greşelilor de limbă scoate în evidenţă faptul că jurnaliştii nu sunt interesaţi să-şi corecteze greşelile; în anul 2007, reputatul lingvist Stelian Dumistrăcel, profesor universitar şi cercetător ştiinţific principal gr. I şi şef al departamentului de dialectologie la Institutul de Filologie română "A. Philippide", semnala într-un interviu acordat ziarului nostru aceleaşi lacune în cunoştinţele ziariştilor care persistă şi astăzi. "Astfel de greşeli arată o lipsă de cultură, dacă nu cunoşti sensul cuvântului, nu îl foloseşti, e simplu. Să se facă un ghid al jurnalistului, nu e o ruşine. Jurnaliştii se pot instrui, trebuie însă să conştientizeze faptul că în limba română există nişte norme, după aceea să şi le însuşească şi să ştie că publicul este interesat de modul în care vorbeşte respectivul jurnalist; trebuie să aibă un nivel măcar mediu faţă de vorbitorii de limba română, faţă de ascultătorii lor. Trebuie tipărite nişte îndreptare, trebuie cumva eliminate erorile, pentru că tinerii nu mai citesc texte scrise, de tipul beletristică, eseistică serioasă, ci lectura lor se rezumă la reviste, ziare prost scrise, titrări şi crawluri de pe ecranul televizorului. Oricum, în orice redacţie nu trebuie să lipsească ultima noutate în domeniul vorbirii şi scrierii corecte, Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române (DOOM II)", susţinea prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel.