Casa „Avramide” din orașul Tulcea găzduiește astăzi, 14 noiembrie 2024, o conferință de finalizare a proiectului cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala”. Întâlnirea are loc de la ora
Povești de pe Calea Victoriei
Muzeul Municipiului București prezintă, la Palatul Suțu, povestea unui loc emblematic pentru Capitală, și anume Calea Victoriei. Expoziția „Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești” evidențiază etape din dezvoltarea urbanistică, crâmpeie din istoria medievală, modernă și interbelică a orașului, menționând familiile boierești și casele-reședință, palatele, monumentele, bisericile, hanurile și hotelurile care formau peisajul stradal. Unele case au dispărut, dar istoria păstrează totuși amintirea lor în documente și imagini.
Calea Victoriei, fost Pod al Mogoșoaiei, este una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului. La 1861, Calea Victoriei a fost una dintre primele străzi luminate pe timp de noapte din Europa, înainte ca acest lucru să se întâmple la Paris sau la Berlin. În anul 1882, Calea Victoriei devine prima stradă din București iluminată electric. În anul 1878, după ce armata română își face intrarea triumfală în Capitală, în urma victoriei din Războiul de Independență, Podul Mogoșoaiei primește numele de Calea Victoriei, nume păstrat până în prezent.
Camelia Ene, curatorul expoziției, a reușit să cuprindă „istoria pe care o are Calea Victoriei, bogată în fapte, evenimente, arhitectură, oameni și imobile cu diferite funcțiuni, de la cea de casă de locuit la cea comercială. Începând cu secolul XVIII-lea, pe Podul Mogoșoaiei se vor stabili familii boierești de rangul I, precum Bălenii, Văcăreștii, Slătinenii, Știrbey, Krețuleștii, Filipeștii, Romanitti, Cantacuzinii, Grecenii, Ghiculeștii, artera devenind stradă rezidenţială de maximă importanţă a oraşului. Familiile amintite vor amprenta zona în care se vor evidenția reședințe impunătoare, în stilurile arhitectonice ale secolelor XVIII-XIX. Între cele mai importante imobile care se ridică sunt: casele Romanitti (începutul de secol XIX), devenite din 1834 sediul Curţii Administrative, Casa Dinicu Golescu (1815) devenită Palat Domnesc din 1837, Casa Florescu-Manu, Casa Belu-Slătineanu, Casa Moruzzi și Palatul Cantacuzino”.
Expoziția „Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești” va putea fi vizitată până la sfârșitul anului, la Palatul Suțu, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. (A. D.)