Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - decembrie 1920

1 decembrie - Consiliul orășe­nesc al Brașovului decide donarea cas­telului Bran reginei Maria a României, în semn de prețuire pentru contribuția acesteia la făurirea Marii Uniri.

6 decembrie - La București, se înființează Societatea Compozitorilor Români, sub președinția marelui compozitor George Enescu.

8 decembrie - Are loc atentatul cu bombă din Senatul României pus la cale de către comuniștii Max Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau. În urma atacului, ministrul de justiție Dimitrie Greceanu, senatorii Demetriu Radu, Spirea Gheorghiu au fost uciși, iar Constantin Coandă, președintele Senatului, episcopii ortodocși Nifon Niculescu și Roman Ciorogariu au fost răniți.

15 decembrie - În scopul ieșirii din politica de pasivitate a maghiarilor și a implicării lor în viața politică românească, se constituie un Comitet de acțiune format din Grandpierre Emil, dr. Paal Arpad, dr. Roth Hugo, Sandor Joseph și Zagoni Istvan. Autoritățile de la București recunoș­teau că era nevoie de înfiin­țarea unui subsecretariat de stat pentru mino­rități, în scopul de a nu se face ace­leași erori majore pe care le făcuseră marile imperii în care trăiseră românii până în 1918.

25 decembrie - Ziarul „Adevărul” publica răspunsul regelui Ferdinand la mesajul Senatului, remarcând faptul că suveranul a găsit accente cu deosebire calde, când a făcut apel la munca tuturor și mai cu seamă când a insistat asupra necesității ca toți să se unească pentru același scop, dezvoltarea țării. Suveranul evoca nevoia urgentă, aceea a refacerii României pustiite de război și a ridicării noului stat pentru care românii pieriseră pe câmpul de luptă, în Marele Război.

28 decembrie - Tot ziarul „Ade­vărul” informa cititorii că primul contingent de recruți al României Mari a depus jurământul pentru țară, iar ceremonialul s-a desfășurat la București, evenimentul fiind început cu oficierea serviciului divin de către arhimandritul Scriban, care le-a vorbit apoi soldaților despre impor­tanța jurământului și a dragostei pentru țară.

File de agendă

1 decembrie - Ziua Națională a României. Ziua Marii Uniri din 1918; la București, este inaugurat Arcul de Triumf (1936) în prezența regelui Carol al II-lea și a reginei Maria.

2 decembrie - Franz Joseph este încoronat împărat al Austriei (1848-1916); la București apare revista literară „Sămănătorul” (1901), condusă de George Coșbuc și Alexandru Vlahuță; Albert Einstein publică teoria relativității generalizată (1915); 85 de ani de la nașterea poetului Nicolae Labiș (1935-1956); 70 de ani de la moartea compozitorului și pianistului român Dinu Lipatti (1917-1950); are loc întâlnirea de la Malta (1989) în urma căreia președinții SUA și URSS, George Bush și Mihail Gorbaciov, au declarat încheierea Războiului Rece; trece la cele veșnice părintele arhimandrit Cleopa Ilie (1912-1998), supranumit duhovnicul Moldovei.

3 decembrie - Ziua Internațională a Persoanelor cu dizabilități.

4 decembrie - 145 de ani de la nașterea poetului Rainer Maria Rilke (1875-1926).

5 decembrie - Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea Instrucțiunii Publice, prima lege modernă și coerentă de organizare a învățământului românesc (1864); la Aubonne, Elveția, se stinge din viață regele Mihai I (1921-2017).

8 decembrie - 65 de ani de la crearea drapelului european, simbol al uniunii popoarelor Europei (1955); Ziua Constituției României (prima Constituție de după 1989 adoptată de Adunarea Constituantă, la 21 noiembrie 1991, și aprobată, prin referendum național, cu 77,3% din voturile exprimate, la 8 decembrie), proclamată prin Legea nr. 120/8 decembrie 1995.

10 decembrie - Primăria Bucureștiului îl proclamă cetățean de onoare pe George Enescu (1935); Ziua Internațională a Drepturilor Omului (proclamată de ONU).

13 decembrie - Se stinge din viață poetul Nichita Stănescu (1933-1983); 30 de ani de la înființarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (1990); Ziua Tipografului.

14 decembrie - 740 de ani de la atestarea documentară a orașului Sighișoara (1280); se inaugurează clădirea Universității din București, ridicată după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (1869); 120 de ani de la publicarea, de către fizicianul Max Planck, a teoriei cuantelor, piatră fundamentală a fizicii moderne (1900); România devine membru al ONU (1955).

17 decembrie - 250 de ani de la nașterea compozitorului Ludwig van Beethoven (1770-1827); 150 de ani de la nașterea scriitorului I. A. Bassarabescu (1870-1952); 130 de ani de la înființarea, la București, a Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor (1890).

18 decembrie - Ziua Minorităților Naționale din România.

19 decembrie - A fost dată publicității „Legea pentru alegerea mitropoliților și episcopilor eparhioți și constituirea Sfântului Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române” (1872), lege care marca un pas important în organizarea bisericească națională, fiind desemnat un întâistătător în persoana unui mitropolit primat al României, se fundamenta principiul canonic al autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și se constituia Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române.

20 decembrie - A fost etatizată Banca Națională a României de către guvern, fiind primul pas în preluarea controlului regimului comunist asupra pârghiilor economice ale țării (1946).

21 decembrie - Apare volumul Poesii (1883) al lui Mihai Eminescu, cu o prefață semnată de Titu Maiorescu, singurul volum tipărit în timpul vieții poetului; Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România (din 2011).

22 decembrie - 90 de ani de la moartea lui Vintilă I. C. Brătianu (1867-1930), om politic liberal, ministru, membru de onoare al Academiei Române.

23 decembrie - 230 de ani de la nașterea savantului francez, istoric și lingvist Jean-François Champollion (1790-1832), care rămâne în istorie pentru descifrarea scrierii hieroglifice în 1822, făcând accesibilă înțelegerea și cunoașterea culturii și civilizației Egiptului Antic.

25 decembrie - 1.220 de ani de la încoronarea lui Carol cel Mare de către Papa Leon al III-lea ca împărat al Occidentului (800); întemeierea Regatului Ungariei de către Ștefan I al Ungariei (1000); la Vălenii de Munte apare gazeta „Neamul Românesc” sub conducerea lui Nicolae Iorga (1908).

27 decembrie - S-a inaugurat Basilica „Sfânta Sofia” din Constantinopol (537), transformată în 1453 în moschee, în 1935 în muzeu și redevenită anul acesta moschee; 75 de ani de la înființarea Băncii Mondiale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), în urma Conferinței de la Bretton-Woods (1945); 20 de ani de la punerea în circulație a unei monede comemorative din aur de către Banca Națională a României pentru a marca 2.000 de ani de creștinism și sfârșit de mileniu.

28 decembrie - 215 ani de la nașterea lui Eftimie Murgu (1805-1870), filolog și filosof, cunoscut astăzi ca unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania; 125 de ani de la prima proiecție de film din lume, realizată la Paris, în cafeneaua Grand Café, de către frații Auguste și Louise Lumière (1895).

29 decembrie - La castelul Sigmaringen din Germania are loc căsătoria principelui moștenitor al tronului României, Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, cu principesa Maria de Edinburgh (1892); 50 de ani de când conducerea PCR a aprobat reînhumarea osemintelor lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache în satele lor natele, Bădăcin și Topoloveni.

30 decembrie - Regele Mihai I este obligat să abdice și să părăsească România, în urma loviturii de stat a regimului comunist (1947), fiind proclamată Republica Populară Română.

31 decembrie - Este dizolvată URSS (1991); se stinge din viață marele clasic al literaturii române Ion Creangă (1839-1889).