Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - septembrie 1920

Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - septembrie 1920

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Cultură
Un articol de: Prof. Dr. Dorin Stănescu - 01 Sep, 2020

18-19 septembrie - La București are loc întrunirea Sfântului Sinod, sub conducerea Mitropolitului Primat Miron Cristea, într-o ședință specială cu rol de „Constituantă Bisericească”, cu scopul de a întocmi un proiect de Statut de organizare și de funcționare a Bisericii Ortodoxe Române și care să unifice Biserica neamului sub o singură și deplină organizare. 

20 septembrie - Ziarul „Adevărul” relata că Mitropolitul Miron Cristea a condus cu prudență lucrările Sfântului Sinod cu rol de „Constituantă Bisericească” pentru a nu produce „sciziune dacă lucrurile sunt discutate în grabă” și a propus să se dezbată: „Raportul dintre Biserică și Stat; Principiul de autonomie: Modul de alegere al ierarhilor; Amestecul mirenilor în afacerile bisericești; Necesitatea unui organ superior bisericesc și să fie desemnată o comisie care să dezbată aceste probleme și să propună un proiect concret de organizare a Bisericii.” Astfel, Biserica Ortodoxă Română făcea încă un pas mare spre unificarea deplină și dobândirea rangului de Patriarhie.

21 septembrie - În articolul „Solemnitatea din comuna Gurbănești. Primul act de împroprietărire”, ziarul „Adevărul” scria că „Guvernul a ținut să sărbătorească în mod deosebit cel dintâi act de împroprietărire a țăranilor în urma decretului regal din Martie 1920. Cele dintâi lucrări de împroprietărire din țară s-au terminat în comuna Preasa-Gurbănești din jud. Ilfov.” Generalul Averescu a ținut o cuvântare în care spunea că „(...) Procedăm azi la desăvârșirea împroprietărirei, îndreptându-ne gândul spre rege care a pus regalul său cuvânt pentru îndeplinirea acestor reforme.” Ziarul consemna că primul țăran împroprietărit a fost Ilie Chirimingiaru, fost caporal, care a luptat la Mărășești.

22 septembrie - Tot ziarul „Adevărul” își informa cititorii că, în ultima etapă a călătoriei în jurul lumii a prințului moștenitor Carol, acesta a ajuns în SUA. În San Francisco, a fost întrebat de un ziarist dacă România a fost în război. De atunci, prințul a refuzat să mai acorde interviuri celor care nu știu că România a fost în război și a hotărât să scrie un memoriu despre țara sa, rezultând un manuscris de câteva pagini de istorie succintă a țării: „După ce a descris amănunțit partea României în istoria Europei, începând cu anul 105, principele se ocupă de intrarea țărei sale în războiul european în August 1916. Când războiul se termină, s-a constatat că inamicul luase tot dela locomotive până la ultima cămașe a țăranului”.

23 septembrie - În editorialul „Petrolul nostru” din „Adevărul”, Constantin Bacalbașa remarca importanța petrolului românesc în ansamblul economiei mondiale: „Relațiile politice dintre State, în special dintre țările producătoare de petrol, precum e România și celelalte State, se vor stabili ținându-se seama de acest uleiu. Și nu se va încheia nici un contract politic fără ca mai întâiu să fie întrebată România care regim va impune petrolul ei.”

25 septembrie - Ziarul „Adevărul” informa că Universitatea din Iași, capitală a Renașterii Naționale, „se confruntă cu o criză a profesorilor universitari, cei mai mulți dintre ei și mai valoroși alegând să plece la București”, între care și D. Gusti.

File de agendă

1 septembrie - Începutul anului bisericesc; s-a încheiat redactarea lucrării „Gramatica românească“ de Dimitrie Eustatievici Bra­șo­vea­nu - prima gramatică a limbii române (1757); Ziua diplomației române (instituită din 2003). 

4 septembrie - Regele Carol al II-lea demite guvernul lui Ion Gigurtu și îl însărcinează pe generalul Ion Antonescu să formeze un nou guvern (1940).

5 septembrie - 285 de ani de la nașterea com­pozitorului Johann Christian Bach (1735-1782).

6 septembrie - Regele Carol al II-lea al României abdică în favoarea fiului său Mihai și părăsește țara împreună cu Elena Lupescu. Generalul Ion Antonescu devine conducător al statului, iar noul guvern are în componența sa numeroși membri ai mișcării legionare; George Enescu și soția sa, Maruca Cantacuzino, părăsesc definitiv România (1946).

7 septembrie - 140 de ani de la moartea omului politic conservator Manolache Costache Epureanu (1823-1880); 80 de ani de la Tratatul de la Craiova prin care România ceda Bulgariei Cadrilaterul (1940); 55 de ani de la nașterea sopranei Angela Gheorghiu (1965).

8 septembrie - Începe domnia lui Radu cel Mare în Țara Românească (1495-1508); Ziua Internațională a alfabetizării (declarată de UNESCO); Ziua Petrolistului din România (instituită în 1990).

11 septembrie – La Berna ia ființă Uniunea Poștală Universală, România fiind membru fondator (1894); 80 de ani de la dizolvarea Partidului Națiunii, partid totalitar creat de Carol al II-lea (1940); 35 de ani de la moartea criticului de artă Ion C. Frunzetti (1918-1985); 

12 septembrie - 2.510 ani de la bătălia de la Marathon în care atenienii au învins armata persană, iar soldatul Fidipide (Philippides) a alergat 40 km de la Marathon la Atena pentru a duce vestea victoriei, rostind cuvintele „Bucurie vouă, noi am câștigat!”; în Franța sunt descoperite celebrele picturi rupestre din peștera Lascaux (1940).

13 septembrie - Are loc lupta din Dealul Spirii dintre pompierii militari români și trupele otomane (1848), în România fiind celebrată ca zi a pompierilor; 160 de ani de la nașterea doctorului în medicină Thoma I. Ionescu (1860-1926), întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică.

14 septembrie - 505 ani de la adoptarea de către Confe­derația Helvetică (Elveția de azi) a statutului de „neutralitate pentru totdeauna”; 125 de ani de la inaugurarea podului de la Cernavodă, construit de Anghel Saligny (1895); a fost inaugurată Crucea de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi - 1928), monument închinat memoriei eroilor români din Primul Război Mondial; Ziua Inginerului (instituită în 2000, în România); Ziua Muntelui (marchează încheierea pășunatu­lui în Munții Carpați).

15 septembrie - 190 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din lume care lega două orașe, Liverpool-Manchester (1830); Ziua Internațională a Democrației (instituită de ONU în 2008).

16 septembrie - Ziua Internațională pentru protecția stratului de ozon (instituită de ONU în 1987); Ziua Europeană de prim ajutor (instituită în 2000 la propunerea Mișcării Internațio­nale de Cruce Roșie).

18 septembrie - 420 de ani de la înfrângerea, la Mirăslău, a marelui domnitor al primei uniri a statelor române, Mihai Viteazul (1600).

20 septembrie - Prima mențiune documentară a cetății Bucureștiului: „Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod și domn și fiul marelui Vlad voievod, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei, Almașului și Făgărașului herțeg. A binevoit domnia mea cu a sa bunăvoință, cu inima curată și luminată și am dăruit acest atotcinstit și cu frumoasă față și deasupra tuturor cinstitelor daruri, hrisovul de față al domniei mele, lui Andrei și cu fiii săi (...)”.

21 septembrie - 160 de ani de la moartea filosofului german Arthur Schopenhauer (1788-1860); Ziua Internațională a Păcii (instituită de ONU în 1982); Ziua Internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer.

22 septembrie - Se naște Gheorghe Grigore Cantacuzino „Nababul” (1832-1913), om politic, filantrop român; Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare, decretând eliberarea sclavilor din teritoriul american confederat (1862).

25 septembrie - 155 de ani de la nașterea primei femei chirurg din România, Marta Trancu-Rainer (1875-1950).

28 septembrie - 125 de ani de la moartea chimistului și biologului Louis Pasteur (1822-1895).

30 septembrie - Preafericitul Părinte Daniel este întronizat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (2007).