Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
20 Dec, 2024
„Profețiile înțelepților Antichității din pictura murală exterioară românească - sursele literare”
Sub titlul „Profețiile” înțelepților Antichității din pictura murală exterioară românească - sursele literare Academia Română, prin Secția de arte, arhitectură și audiovizual, în parteneriat cu Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, a organizat joi, 15 septembrie 2022, o dezbatere prezentată de dr. Constantin I. Ciobanu.
Evenimentul a avut loc în Sala de consiliu a Academiei Române, din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11:00. Prezentarea a adus în atenția specialiștilor concluziile unei serii de studii realizate de dr. Constantin I. Ciobanu, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, asupra frescelor exterioare ale edificiilor de cult din Moldova secolelor 16-17 și din Țara Românească, secolele 18-19.
„Materialul ilustrativ prezentat, un corpus de aproximativ 40 de imagini provenind din Grecia (Muntele Athos, Tesalia, Epir ș.a.), Italia (Orvieto), Bulgaria, Rusia (Kremlinul din Moscova și Kostroma) și cele două Țări Române, a stat la baza unui studiu comparativ, realizat din perspectivă epigrafică. Sunt analizate textele de pe filacterele de la Humor, Moldovița, «Sfântul Gheorghe» din Suceava, Voroneț, Sucevița, Cetățuia (pentru Moldova secolelor 16-17), Biserica «cu Sfinți» de pe Calea Moșilor din București, bisericile din Copăceni, Neghinești-Cacova (pentru Țara Românească de la sfârșit de secol 18 și început de secol 19). Autorul vizează identificarea unei surse primare comune pornind de la clasificările stabilite de tradiția filologică greacă, precum și de la selectarea și gruparea menționatelor «spuse» de către tradiția slavonă”, se arată într-un comunicat al Biroului de comunicare al Academiei Române.
