Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură „Profețiile înțelepților Antichității din pictura murală exterioară românească - sursele literare”

„Profețiile înțelepților Antichității din pictura murală exterioară românească - sursele literare”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Daniela Șontică - 19 Sep, 2022

Sub titlul „Profețiile” înțelepților Antichității din pictura murală exterioară românească - sursele literare Academia Română, prin Secția de arte, arhitectură și audiovizual, în parteneriat cu Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, a organizat joi, 15 septembrie 2022, o dezbatere prezentată de dr. Constantin I. Ciobanu.

Evenimentul a avut loc în Sala de consiliu a Academiei Române, din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11:00. Prezentarea a adus în atenția specialiștilor concluziile unei serii de studii realizate de dr. Constantin I. Ciobanu, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, asupra frescelor exterioare ale edificiilor de cult din Moldova secolelor 16-17 și din Țara Românească, secolele 18-19.

„Materialul ilustrativ prezentat, un corpus de aproximativ 40 de imagini provenind din Grecia (Muntele Athos, Tesalia, Epir ș.a.), Italia (Orvieto), Bulgaria, Rusia (Kremlinul din Moscova și Kostroma) și cele două Țări Române, a stat la baza unui studiu comparativ, realizat din perspectivă epigrafică. Sunt analizate textele de pe filacterele de la Humor, Moldovița, «Sfântul Gheorghe» din Suceava, Voroneț, Sucevița, Cetățuia (pentru Moldova secolelor 16-17), Biserica «cu Sfinți» de pe Calea Moșilor din București, bisericile din Copăceni, Neghinești-Cacova (pentru Țara Românească de la sfârșit de secol 18 și început de secol 19). Autorul vizează identificarea unei surse primare comune pornind de la clasificările stabilite de tradiția filologică greacă, precum și de la selectarea și gruparea menționatelor «spuse» de către tradiția slavonă”, se arată într-un comunicat al Biroului de comunicare al Academiei Române.

Citeşte mai multe despre:   Academia Romana  -   pictura bisericeasca