Record de vizitatori la Gaudeamus

Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, organizat de Radio România la Romexpo - Bucureşti, a oferit şi la această a douăzeci şi una ediţie o multitudine de cărţi publicate la edituri româneşti şi străine, invitat de onoare fiind Federaţia Rusă.

Cartea-vedetă a acestei ediţii a târgului Gaudeamus a fost „Pas cu pas” (Editura Curtea Veche), un volum autobiografic semnat de preşedintele Klaus Iohannis. Vânzându-se în 8.000 de exemplare, a fost desemnată şi „Cea mai râvnită carte a târgului", după cum au anunţat organizatorii la festivitatea de închidere, potrivit Agerpres. Editurile şi-au făcut bilanţul celor mai bine vândute cărţi, astfel încât putem şti şi noi, potrivit informaţiilor Agerpres, care sunt acestea.

Cele mai căutate

Cele mai bine vândute cărţi la Humanitas au fost „O idee care ne suceşte minţile” de Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu, „Fata de la marginea vieţii. Povestiri alese”, de Mircea Cărtărescu, „Suveranii României. Monarhia, o soluţie?”, de Lucian Boia, „Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile”, de Gabriel Liiceanu. La Nemira, romanul „Jocurile foamei” de Suzanne Collins s-a situat pe primul loc în preferinţele cumpărătorilor, iar de la Editura Litera s-au cumpărat cel mai mult cărţile scrise de Alice Munro, câştigătoarea Premiului Nobel din 2013: „Ură, prietenie, dragoste, căsătorie”, „Fugara” şi „Dragă viaţă”.

Pe locul I în topul vânzărilor Editurii Polirom s-au clasat  volumele „Casa tăcerii” de Orhan Pamuk şi „Bărbaţi fără femei” de Haruki Murakami. Iubitorii cărţilor s-au îndreptat spre Editura RAO la secţiunea Ficţiune pentru adulţi şi au cumpărat „Afacerea Columb” de Steve Berry, „Soţia tăcută” de A.S.A. Harrison şi „Călătorul” de John Katzenbach, acestea fiind cele mai bine vândute la acest stand. În ceea ce priveşte Editura Cartea Românească, aici cele mai bine vândute au fost cărţile lui Gheorghe Crăciun „Mecanica Fluidului” şi „Acte originale/ Copii legalizate”, dar şi „Emanciparea privirii. Despre beneficiile infidelităţii” de Eugen Negrici şi „America de peste pogrom” de Cătălin Mihuleac. În topul vânzărilor la Grupul Editori Corint s-a situat „Experiment”, din trilogia „Divergent” de Veronica Roth. „Viermele de mătase” de Robert Galbraith a fost cel mai căutat roman apărut la Editura Trei. Tot aici, s-au vândut foarte bine cărţile de psihologie „Arta de a citi gândurile” de Henrik Fexeus, „În căutarea sinelui” de Vasile Dem Zamfirescu, „Un minut la psiholog” de Arnold A. Lazarus & Clifford N. Lazarus, „Şi nu uita să fii fericit” de Christophe Andre.  La Editura Brumar, cea mai vândută carte a fost romanul Ancăi Octavia Dragomirescu, „Pe mine să nu mă luaţi de prost”.  „Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc” de Nicolae Manolescu a ocupat primul loc în topul vânzărilor la Editura Paralela 45. Pe locul doi s-a situat cartea „Modernitatea românească” de Lazăr Vlăsceanu şi Marian Gabriel Hânceanu, iar pe locul trei s-au situat „Jurnalul” de Radu Petrescu şi „Opere”, volumul I, de Mircea Nedelciu.

Cele mai vândute cărţi ale Editurii Vremea au fost „File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983” de Corneliu Coposu, urmat de „163 de vorbe memorabile” de acelaşi autor şi, pe locul al treilea, „Mari arhitecţi bucureşteni. Ion D. Berindey” de Sidonia Teodorescu. Ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus a stabilit şi un record de vizitatori în istoria târgului, numărul total al acestora fiind de aproximativ 117.000, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

Dintre sute de lansări

Nimeni nu putea fi prezent la sutele de lansări de carte care au avut loc în cele cinci zile cât a ţinut târgul. La unele însă am participat şi noi, şi redăm în continuare câteva impresii. O foarte interesantă carte, care tratează „starea exilului românesc”, s-a lansat la Editura Vinea, „Dialoguri pariziene”, şi este semnată de Lucreţia Bârlădeanu. Sunt cuprinse în volum interviuri consistente cu mari personalităţi care au avut o influenţă în ţara noastră şi în Basarabia în secolul trecut: Monica Lovinescu, Jean-Louis Curriol, Bujor Nedelcovici, Sanda Stolojan, Cicerone Ioniţoiu, Aurora Cornu, George Astaloş, Ilie Constantin, Virgil Tănase, Matei Vişniec, Mihai Popov, Nicolae Lupan, Victor Voinicescu-Soţchi (interviurile au fost realizate pe parcursul mai multor ani, unii interlocutori nemaifiind în viaţă).  Tot la Vinea s-au lansat „Kamceatka - time is honey” de Felix Nicolau, dar şi cărţi semnate de Leo Butnaru, Paul Daian, precum şi mai mulţi autori ruşi şi basarabeni contemporani. 

Iubitorii romanelor poliţiste s-au bucurat să participe la standul Editurii Crime Scene Press, la venirea pe lume a două volume mai vechi, dar „în haine noi”, cum spunea scriitorul George Arion - „Nesfârşita zi de ieri” şi „Atac în bibliotecă” - ambele sub semnătura sa. Reeditările au fost argumentate nu doar prin imensul succes la public pe care l-au avut în timp, ci şi pentru condiţiile grafice mai precare în care au apărut atunci. A fost prezent şi criticul Alex Ştefănescu, care a dat mărturie despre succesul personajului Andrei Mladin, cel care prin umorul său deruta cenzura şi făcea ca în paginile cărţilor lui G. Arion să rămână o seamă de replici şi trimiteri directe la regimul totalitar.

Admiratorii romancierului Ştefan Mitroi au putut să se bucure de prezenţa autorului la lansarea noului său volum, „Guantanamo”, Editura Rao, şi să obţină autograf.

La Editura Herg Benet s-au lansat cu succes scriitoarele Ana Barton, cu „Mamifer” (proză scurtă) şi Petronela Rotar cu „Alive”, tot proză scurtă, la Casa de Editură Max Blecher  s-au lansat „Fluvii de asfalt” (poezie) de Ligia Pârvulescu şi „Ieri Park” de Mihai Vieru, la Tracus Arte, Daniel D. Marin a venit cu noul volum „Poeme cu ochelari”, iar la Editura Singur, Călin Derzelea a propus cititorilor volumul „Machina”, proză scurtă (ediţie bibliofilă, cu pagini de manuscris).

Carte pentru înălţarea duhovnicească